Parliamentary debates

Domnul Ilie Merce:

În aceste zile se află în Parlament un proiect de modificare a Legii nr. 656/2002 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi unele măsuri privind prevenirea şi combaterea finanţării actelor de terorism.

Modificările aflate în prezent în Parlament sunt în special de natură tehnică, însă modificarea care ar trebui cuprinsă în acest proiect legislativ nu se regăseşte aici. Este vorba de subordonarea oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. După cum ştiţi probabil, oficiul se subordonează, în prezent, Guvernului României, prin această subordonare fiind întrunite condiţii pentru ca oficiul să poată fi folosit ca instrument eficace împotriva adversarilor politici ai Guvernului.

Sunteţi cu toţii familiari cu scandalul "Mătuşa Tamara". După cum cunoaşteţi, ziarele au prezentat, pe larg, felul în care membri ai Plenului Oficiului au votat pentru soluţionarea dosarului referitor la existenţa unor indicii de spălare de bani. Ei bine, membri ai Oficiului care au votat pentru sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost schimbaţi din funcţiile deţinute în cadrul ONPCSB.

Toate aceste schimbări în aparatul de conducere al instituţiei, deşi oamenii aceştia nu îşi făceau decât datoria, au fost posibile din cauza faptului că Oficiul este în subordinea Guvernului. Rezultă clar că în formula actuală de conducere, există pericolul ca Oficiul să fie folosit ca un instrument împotriva unor adversari politici sau diverşi oameni de afaceri.

În prezent, Plenul Oficiului este structura deliberativă şi de decizie, formată din reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii publice: Ministerul de Finanţe, Ministerul de Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Banca Naţională a României, Curtea de Conturi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Asociaţia Română a Băncilor. Din rândul acestora, Guvernul numeşte Preşedintele Oficiului. În ţările Uniunii Europene, instituţii similare Oficiului sunt conduse de un singur om. În atare condiţii, reprezentanţii Uniunii Europene, care au întocmit raportul peer-review şi-ar fi exprimat dubii asupra eficienţei conducerii Oficiului de către Plen, existând chiar posibilitatea ca, în viitor, Plenul să fie retras, iar conducerea instituţiei să fie încredinţată unui singur om, numit de Guvern. Imaginaţi-vă ce consecinţe ar putea avea acest lucru asupra fragilei independenţe a Oficiului. Dacă, în prezent, există în Plen şi reprezentanţi ai unor instituţii publice independente, ca BNR, Curtea de Conturi, PICCJ sau ARB, care asigură un echilibru activităţii desfăşurate de Oficiu, în cazul dispariţiei reprezentanţilor acestor instituţii din conducerea Oficiului, practic, Oficiul ar deveni cu adevărat un instrument periculos în mâinile Guvernului. Numirea, de către Guvern, a unui singur om la conducerea Oficiului, ar crea premisele controlării totale a acestei instituţii de către Guvern. Soluţia problemei ar fi subordonarea ONPCSB Parlamentului României. În aceste condiţii, chiar retragerea Plenului şi încredinţarea conducerii instituţiei unui singur om, care să răspundă în faţa Parlamentului, ar reprezenta o soluţie care ar răspunde nevoii de echilibru în activitatea Oficiului.

Ştiu că în presă s-a vehiculat subordonarea Oficiului- Consiliului Naţional Suprem de Apărare a Ţării, însă nici aceasta nu este o soluţie propice, căci cine se află în componenţa CSAT ?

Singura soluţie viabilă este, cu adevărat, subordonarea Oficiului Parlamentului României.