Parliamentary debates

Domnul Zanfir Iorguş:

,,Turismul de litoral, factor important în susţinerea economiei"

Doresc să vă reţin atenţia cu o problemă pe care o consider de importanţă majoră atât pentru dezvoltarea turismului românesc cât şi pentru economia românească.

Turismul, ca activitate economică, are propria piaţă turistică aflată într-o permanentă evoluţie şi expansiune ocupând un rol determinant în piaţa internă a ţării. Adoptarea unei politici unitare de dezvoltare a turismului se impune în mod imperativ. Turismul şi-a demonstrat fragilitatea pe parcursul perioadelor de criză economică pe care le-a traversat economia mondială, dar şi capacitatea de a prelua rolul de motor al revigorării economice pentru depăşirea situaţiilor de criză.

Zona litoralului are o pondere însemnată în turismul românesc şi în tradiţia acestuia.Privit ca înzestrarecu factori naturali, litoralul are un loc privilegiat în promovarea turistică a potenţialului naţional şi a diversităţii acestuia. Se poate aprecia că, lipsit de investiţie şi aport de gândire pentru modernizare continuă, lăsat să evolueze în afara unei strategii pe termen lung, litoralul involuează economic. Se pierde prilejul punerii în valoare a unui potenţial natural important care ar fi putut avea efecte economice pozitive pentru populaţia din zonă, aport la p.i.b. şi pentru imaginea turismului românesc.

Aşa cum este prevăzut în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, staţiunile de pe litoral se confruntă cu reducerea traficului de vizitatori, întrucât oferta de produse nu corespunde aşteptărilor vizitatorilor. Motivele care au condus la această situaţie au rădăcini adânci. Ceea ce anterior a compus dezvoltarea staţiunilor în controlul şi administraţia statului s-a transformat în sute de activităţi comerciale mici si mijlocii, aproape fără nici o legătură între ele.

În perioada de după privatizare, atât piaţa turistică internă, cât şi cea internaţională s-au maturizat şi necesită acum o gamă sofisticată de produse şi servicii. Cu forme de proprietate fragmentate şi fără o direcţie strategică clară, staţiunile de pe litoral cu greu pot răspunde la pieţele în transformare şi din această cauză au avut şi au de suferit.

În ceea ce priveşte motivele pentru practicarea turismul de litoral, putem aprecia că de la an la an acestea sunt mai numeroase şi uneori din ce in ce mai sofisticate. Dacă în trecut se mergea pe litoral pentru factorii naturali de cură, pentru odihnă şi recreere, astăzi putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea naturalismului, de cercetări ştiinţifice sau pur şi simplu de modă.

O privire de ansamblu asupra turismului de litoral ne conduce la identificarea anumitor tendinţe:

1. turiştii sunt din ce în ce mai bine informaţi cu privire la locul pe care îl vizitează;
2. consumatorii sunt din ce în ce mai pretenţioşi faţă de calitatea plajelor, faţă de dotările din staţiuni şi faţă de calitatea serviciilor;
3. datorită diversificării ofertelor de sporturi nautice, are loc o mutaţie considerabilă şi o formare de fluxuri în acest sens;
4. fragmentarea vacanţelor apare tot mai frecvent ca urmare a mai multor factorii:
   1. dezvoltarea transporturilor şi a infrastructurii corespunzătoare care permite ajungerea la destinaţie într-un timp relativ scurt;
   2. apariţia călătoriilor de tip "incentive travel" sau acordarea de premii sub forma unor weekend-uri pe litoral;
   3. stresul de la locul de muncă ce determină pauze frecvente.

Astfel, din cele prezentate anterior, se poate concluziona că este de maximă necesitate susţinerea dezvoltării turismului de litoral, în principal:

• prin stimularea investiţiilor în reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii, în extinderea bazei materiale a structurilor de cazare, în recuperarea şi conservarea unor resurse turistice;
• prin acordarea de la bugetul de stat şi prin diverse fonduri europene de resurse pentru îmbunătăţirea activităţilor din subramurile turistice, a anumitor componente ale ofertei turistice sau a dezvoltării regionale;
• prin stimulente de natură fiscală acordate agenţilor economici din turism: (exonerările, reducerile sau amânările de plată a impozitelor, impozitarea diferenţiată a activităţilor turistice şi a turiştilor).

De asemenea, măsurile de dezvoltare durabilă a turismului de litoral, şi nu numai, trebuie să respecte şi unele principii de bază, cum ar fi:

• dezvoltarea turismului în condiţii de strictă compatibilitate cu mediul, prin protejarea aspectelor ecologice fundamentale, a biodiversităţii şi resurselor naturale;
• exploatarea eficientă şi durabilă a resurselor, astfel încât să poată fi utilizate şi de generaţiile următoare;
• dezvoltarea turistică în condiţii de compatibilitate cu valenţele culturale şi cu valorile comunităţii locale.

De aceea, stimaţi colegi, susţin că pe lângă principiile, ideile, conceptele şi teoriile de bază în regenerarea şi întărirea ideii de turism de litoral în România, este necesară implicarea tuturor autorităţilor şi organismelor în domeniu, în vederea luării măsurilor adecvate ce se impun pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional şi totodată, vă solicit respectuos să susţinem turismul şi prin dezvoltarea proiectelor turistice naţionale, astfel încât turismul de litoral să devină o realitate turistică concurentă pe plan internaţional şi, nu în ultimul rând, un pilon esenţial în susţinerea economiei româneşti.