Parliamentary debates

Domnul Nicolae Jolţa:

"Absorbţia fondurilor europene -între neputinţa unui Guvern şi frustrarea unui Preşedinte"

Există un subiect pe agenda publică de dezbateri care provoacă o derută totală în rândul opiniei publice. Sarabanda declaraţiilor politice ale actualei puteri pe marginea absorbţiei fondurilor europene ridică mari semne de întrebare în legătură cu seriozitatea demersului şi veridicitatea datelor furnizate, dintr-un singur motiv - actualii guvernanţi se contrazic unii pe alţi, lansând pe piaţă procente diferite în legătură cu gradul de absorbţie a acestor fonduri. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, ne anunţă că am absorbit doar 3% din fonduri, alte surse guvernamentale ne asigură că rata de absorbţie se cifrează undeva la 14%, cert este că nu trece şedinţă de Guvern în care pe ordinea de zi să nu se afle o informare cu privire la problemele la zi în materia absorbţiei fondurilor europene şi deciziile care trebuie luate de către guvern.

Nici nu ştiu unde ar trebui încadrat acest fals şi demagogic demers al actualei puteri. Aceşti domni şi doamne care ne conduc, apar zi de zi pe sticlă şi se arată profund îngrijoraţi de soarta acestei ţări, declarând cu mult aplomb şi indignare că salvarea noastră ar fi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. O spun ca şi cum altcineva este responsabil şi trebuie să ia deciziile, o spun ca şi când sunt nişte experţi independenţi care doar monitorizează problema şi trag semnalele de alarmă. Câtă vreme aruncăm vina pe alţii pentru această nereuşită, aşa cum face chiar preşedintele Traian Băsescu, care a declarat recent că Uniunea Europeană ne pune beţe în roate în procesul de absorbţie a fondurilor europene, nu vom face decât să ne compromitem şansa la dezvoltare şi la progres, dând totodată dovadă de imaturitate politică.

Domnilor guvernanţi, treziţi-vă, pâinea şi cuţitul sunt în mâinile dumneavoastră! Ipocrizia care vă caracterizează în legătură cu acest subiect nu are limite. Nimeni nu vă mai crede aberaţiile, atunci când vă fixaţi ţinte de atins atât în ceea ce priveşte nivelul absorbţiei banilor europeni, cât şi cele referitoare la creşterea economică sau deficitul bugetar pentru anul viitor.

Domnule Boc, aţi eşuat lamentabil în acest domeniu (nu că aţi excela într-altul), şi împreună cu întreg Cabinetul de la Palatul Victoria trebuia să plecaţi demult. Aţi primit chiar şi un ultimatum de la preşedintele Traian Băsescu, care, asemenea dirigintelui de odinioară, vă urechea şi vă invita afară din clasă, împreună cu miniştrii repetenţi la acest capitol, pentru slaba performanţă în gestionarea fondurilor europene (deşi domnul preşedinte e uşor confuz pe acest subiect - discursul său alunecând de la vina guvernamentală, la cea a funcţionarilor corupţi şi incompetenţi, culminând, aşa cum am amintit mai sus, cu vina Uniunii Europene). Aţi găsit însă un tertip - la 7 zile după ce Comisia Europeană a oprit temporar, în luna iunie a acestui an, finanţări în valoare de 800 de milioane euro pentru România, în cadrul unui program manageriat de Ministerul Dezvoltării, aţi avansat ideea înfiinţării Ministerului Fondurilor Europene. Însă au mai trecut alte cinci luni până să puneţi în practică ideea. Asta demonstrează cât de preocupat sunteţi de reuşita în acest domeniu. A fost doar un gest de imagine, ca multe altele pe care le faceţi în actul de guvernare. Un act de guvernare lipsit de consistenţă, orientat spre propria căpătuială şi mai deloc spre creşterea nivelului de trai a populaţiei.

Poate domnul Băsescu v-a reevaluat, cum a făcut şi cu alţii, ajunşi acum miniştri în Guvernul pe care îl conduceţi, însă oficialii de la Comisia Europeană nu o vor face. Ne-au şi anunţat că vor fi mult mai restrictivi în ceea ce ne priveşte, iar pentru următoarea perioadă de programare financiară, 2014-2020, riscăm să pierdem fonduri importante.

Ceea ce este grav şi îngrijorător e faptul că nu pierdeţi dumneavoastră, domnule Boc, sau dumneavoastră, doamnă Udrea, ci pierde fiecare cetăţean al acestei ţări. Fiecare euro pierdut înseamnă o viaţă plină de privaţiuni la care condamnaţi sute de comunităţi. Pedeapsa supremă pentru acest boicot pe care îl practicaţi la adresa românilor ar trebui să fie recuperarea banilor pierduţi de la fiecare dintre dumneavoastră, pentru incompetenţă şi nepricepere.