Parliamentary debates

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declaraţie politică: "Indicatori economici peste aşteptări, dar fără un nivel de trai mai bun al românilor".

Institutul Naţional de Statistică anunţă pentru trimestrul al doilea o creştere economică de 7,8%, iar pentru prima jumătate a anului de 7,4%. Valoarea p.i.b. pentru această perioadă este de 38,5 miliarde de euro. Structura economiei, în viziunea unor analişti, se apropie de statele vestice, unde serviciile au cea mai mare contribuţie în economie. Industria reprezintă 27% din p.i.b., construcţiile 5%, dar agricultura doar 3%. Consumul final s-a majorat cu 11,5% în trimestrul al doilea şi cu 10,9% în prima jumătate a anului, iar investiţiile au crescut cu 12,2% în trimestrul doi şi cu 11,9% în prima jumătate a anului.

Ritmul de creştere a economiei este nesustenabil, consumul fiind acela care contribuie în mare măsură la formarea p.i.b., fiind peste potenţialul real al economiei româneşti. Creşterea cererii de consum, alături de cererea din construcţii, nu determină un nivel de trai mai bun pentru marea majoritate a populaţiei. Consumul poate fi realizat doar de cei care au mai mulţi bani, şi nu de cei care îşi trag zilele de la una la alta, oameni care nu mai reuşesc să achite facturile de energie electrică şi de gaze naturale. Pentru mai bine de 40% din populaţia României, factura la întreţinere este mai mare decât venitul lor lunar.

Creşterea economică nu se resimte nici la pensionari. Recalcularea pensiilor nu a adus nimic în plus pentru 2.700.000 de pensionari, unii înregistrând pierderi în urma recalculării, fie direct, prin diminuarea cuantumului lunar, fie indirect, prin anularea dreptului de compensare la unele medicamente. Datorită creşterii preţurilor se modifică simţitor şi coşul minim, care, conform calculelor, trebuie să asigure un trai decent şi de subzistenţă pe o gospodărie sau pe o persoană. Astfel, coşul minim pe septembrie s-ar situa la 12.085.000 lei pentru o gospodărie formată din 2,804 persoane, respectiv, 4.309.900 lei pe o persoană. Mulţi nu îşi permit nici acest minim necesar, cu toate că, din indicatorii economici, consumul şi investiţiile reprezintă indicatorii principali care contribuie la creşterea economică a acestei perioade.

Nu se poate vorbi de îmbunătăţiri substanţiale nici în domeniul învăţământului. Din emisiunile televizate observăm că există numeroase şcoli care nu reuşesc să asigure stricta funcţionare a acestora, din lipsa de fonduri, ba chiar, în unele şcoli, nu există curent electric, ce să mai vorbim de încălzirea care ar trebui asigurată elevilor. Nu se remarcă nici îmbunătăţiri în ceea ce priveşte autostrăzile, în aceşti doi ani de guvernare nerealizându-se nici un kilometru de autostradă.

În ceea ce priveşte bugetul general consolidat, veniturile s-au majorat, însă cheltuielile pezintă în continuare un ritm de utilizare a sumelor scăzut, concretizat în evoluţia lentă a cheltuielilor de capital şi de slaba utilizare a creditelor externe contractate de ministere.

În concluzie, deşi avem înregistraţi indicatori economici peste aşeteptări, nivelul de trai al majorităţii românilor nu corespunde aşteptărilor acestora.