Parliamentary debates

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

În data de 6 februarie 2007, sub numărul de înregistrare 2394 A, am adresat o întrebare domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Prin întrebarea formulată, doream să aflu de la domnul ministru, raportat în principal la judeţul Arad, dar şi la serviciile de ambulanţă de pe lângă spitalele judeţene din ţară, care au fost dotările făcute în ultimii doi ani.

De asemenea, i-am cerut, raportat la serviciile la care am făcut referire, să îmi aducă la cunoştinţă care este strategia pe termen scurt şi mediu, precum şi dacă se intenţionează achiziţionarea de ambulanţe şi dotarea serviciilor judeţene în perioada următoare de timp.

Întrebarea, cred eu firească, în condiţiile în care la Arad, de exemplu, 75 din cele 80 de ambulanţe au depăşit norma de casare, avea nevoie de un răspuns simplu. Nu de unul simplist şi aparent nedocumentat, aşa cum este el venit din partea ministerului.

În răspunsul înregistrat la Camera Deputaţilor, sub numărul 1396 din 28 februarie 2007, se arată sec că anul acesta este preconizată achiziţionarea a 1.500 de ambulanţe de diferite tipuri, număr considerat a fi necesar la nivelul întregii ţări.

Ulterior, atunci când se răspunde celei de a doua părţi a întrebării adresate de mine, respectiv celei legate de strategia ministerului, precizarea este cât se poate de confuză. Citez din răspunsul ministrului Eugen Nicolăescu: "Ministerul Sănătăţii Publice, împreună cu reprezentanţi ai serviciilor judeţene de ambulanţă şi cu reprezentanţi ai sindicatului Ambulanţa, a constituit un grup de lucru care are ca scop, printre altele, şi elaborarea unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor de ambulanţă, care să fie în concordanţă cu Legea nr.95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, dar şi cu normele europene în domeniu".

Pe lângă aceste precizări, în răspunsul ministerului, se mai face referire la Titlul IV din Legea nr.95/2006 - "Sistemul naţional de servicii medicale de urgenţă şi prim ajutor calificat" - amintit tangenţial, pentru a sublinia legătura cu întrebarea formulată de mine.

Apreciez răspunsul ministrului şi intenţia ministerului pe care îl reprezintă de a achiziţiona 1.500 de maşini de ambulanţă, dar nu pot să nu remarc - analizând răspunsul - că lipseşte punctul de bază al oricărei construcţii: o strategie clară şi coerentă. De ce spun acest lucru? Pentru că solicitarea mea a fost foarte limpede şi reamintesc cum era formulată: "doresc să îmi aduceţi la cunoştinţă care este strategia pe termen scurt şi mediu". Din răspuns nu reiese că ar exista una, nici măcar acum, după doi ani de la preluarea mandatului, ci că acum se lucrează la ea. Cum se lucrează? Asta nu mai ştiu, dar sper că ştie ministrul, ministerul pe care îl coordonează şi acea structură responsabilă cu redactarea. Şi poate că există şi o persoană - ministrul sau oricine altcineva - care ne va spune cum, în lipsa unei direcţii clare, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de 1.500 de ambulanţe. De ce nu 1.400 sau de ce nu 1.600?

Aş vrea ca replica la această declaraţie politică - în cazul în care va exista una - să nu îmi fie adresată mie, ci, de exemplu, Serviciului de Ambulanţă Judeţean Arad. Să li se explice acelor oameni deosebiţi de ce trebuie să salveze vieţi luptându-se mai întâi cu tehnica din dotare, cu cele 75 de ambulanţe care au depăşit norma de casare. Sau să fie adresată bolnavilor care au avut nefericita ocazie să fie transportaţi cu astfel de maşini vechi şi slab dotate. Sau, poate, familiei tânărului din Ineu, judeţul Arad, care a fost scos dintr-o salvare pe geam, pentru că uşile din spate se blocaseră.

Vă mulţumesc.