Parliamentary debates

Domnul Petre Străchinaru:

"Ministerul Culturii şi Cultelor văzut la... cinematograf"

Potrivit unei ştiri publicate în pagina de cultură a ziarului "Cotidianul" din 12 aprilie a.c., Filarmonica de Stat "Banatul" din Timişoara a "reintrat în posesia sediului care i-a fost destinat în momentul înfiinţării sale, pe 13 aprilie 1947, şi care a funcţionat în ultimii ani ca sală de cinema, ca urmare a presiunilor făcute de reprezentanţi ai Ministerului Culturii."

Deşi nu reiese asupra cui s-au făcut "presiunile reprezentanţilor Ministerului Culturii" şi nici dacă acestea au avut ca rezultat "înstrăinarea" ori "recuperarea" sediului Filarmonicii "Banatul", ştirea mi-a reţinut atenţia din mai multe motive.

În precedenta sesiune parlamentară, cu prilejul dezbaterilor pe marginea modificărilor propuse de Ministerul Culturii şi Cultelor la Legea cinematografiei, în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-a conturat necesitatea ca unele dintre sediile cinematografelor aflate în administrarea Regiei autonome de Distribuţie şi Exploatare a filmelor "România Film" să fie transferate în administrarea unor consilii locale sau judeţene văduvite de spaţii adecvate pentru derularea programelor şi proiectelor culturale.

În acest sens, membrii comisiei au fost cei care au făcut "presiuni" asupra reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Cultelor pentru a "ceda" o serie de imobile - cele care, prin concesionare sau închiriere şi-au schimbat destinaţia, fiind transformate în discoteci sau spaţii de alimentaţie publică - în vederea "reabilitării culturale" a acestora, determinând apariţia Hotărârii Guvernului nr.1792/2006 prin care 18 săli de cinematograf urmau să-şi recapete sau să-şi continue în condiţii adecvate menirea: aceea de lăcaş de cultură şi de educaţie, inclusiv cinematografică.

Mă bucură să aflu că măcar una dintre sălile înscrise în anexa la sus-menţionata hotărâre de Guvern şi-a redobândit destinaţia cultural-artistică, în condiţiile în care aplicarea acestui act legislativ a fost blocată cu rea-credinţă - prin acţionarea lui în contencios, alături de H.G.nr.1874 din 21.12.2006, referitoare la Strategia privind vânzarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic -, de către conducerea unui sindicat apărut imediat după demiterea fostei conduceri şi dizolvarea fostului Consiliu de Administraţie ale R.A.D.E.F. "România Film" din subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Nu ştiu dacă Hotărârea Guvernului nr.1792/2006 s-a finalizat şi în alte cazuri, bănuiesc însă că şi alte imobile care urmau să fie preluate în administrare de autorităţile locale se află în situaţia Cinematografului "Victoria" din oraşul Covasna: fără nici un temei legal, prin Sentinţa nr.416 din 07.02.2007, instanţa de judecată a anulat atribuirea acestuia consiliului local.

Nu cunosc care a fost modalitatea prin care autorităţile locale din Timişoara au reuşit să aplice prevederile actului normativ blocat în instanţă, dar ştiu că singura modalitate în care Ministerul Culturii şi Cultelor a găsit de cuviinţă să se implice în această problemă a fost promovarea unui alt act legislativ: Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.97/2006 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia (sic!!!) care nu face decât să amâne cu 6 luni termenul de aplicare a H.G. în discuţie.

Nu cred că este de ajuns ca domnul Adrian Iorgulescu să se prezinte doar ca invitat de onoare la evenimente la (de)săvârşirea cărora ministerul pe care îl conduce are o cât de mică contribuţie.

Cred că ar fi mai de folos public prezentarea stadiului în care se află aplicarea în ţara noastră a legislaţiei din domeniul culturii, în condiţiile alinierii acesteia la standardele europene ce impun elaborarea unor norme şi asigurarea unor condiţii specifice de aplicare.

Pentru că Ministerul Culturii şi Cultelor "s-a împăunat" în ultimul an cu iniţierea unor propuneri legislative fără să urmărească şi finalizarea elaborării normelor de aplicare ale acestora - vezi Legea muzeelor, Legea monumentelor de for public, Legea cinematografiei, Legea privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor de cultură etc.

Din păcate, situaţia la care s-a ajuns reprezintă o altă faţetă a degringoladei în care se află administrarea culturii româneşti de către ministerul de resort.