Parliamentary debates

Domnul Virgil Pop:

"Guvernul Boc uită ce cere Europa: respectarea drepturilor omului"

Guvernul Boc a decis luni ca adoptarea Codului penal şi a Codului civil să se facă prin asumarea răspunderii. De la bun început trebuie să atrag atenţia că modalitatea de adoptare nu este constituţională. Potrivit articolului 114 din Constituţie, "Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege". Nici unul dintre cele două Coduri nu se încadrează în prevederile acestui articol din legea noastră fundamentală. Să nu cunoască acest aspect fostul (poate încă actualul) profesor de drept constituţional Emil Boc, vremelnic aflat în poziţia de prim-ministru? Eu cred că domnul Emil Boc ştie foarte bine că decizia luată luni este neconstituţională. De ce insistă însă domnia sa pentru asumarea răspunderii, pare inexplicabil la prima vedere. Şi totuşi cred că o explicaţie se poate da: primul-ministru, şi în special partidul pe care îl conduce, încearcă să puncteze la capitolul imagine. Numai că această tentativă de a aduna capital de imagine ar putea să coste scump România.

Promotorii tezei adoptării Codurilor prin asumarea răspunderii induc în eroare opinia publică, susţin că există presiunea factorului timp şi invocă o total neprobată condiţionare a Comisiei Europene. Chiar, de ce nu a ajuns - cel puţin - la Parlament un document emis de Comisia Europeană şi remis Guvernului României, care să demonstreze condiţionarea adoptării urgente a Codurilor? Răspunsul la această întrebare retorică este simplu: pentru că nu există. Premierul şi apropiaţii săi vorbesc de fel de fel de sancţiuni, dar în afara unor declaraţii scoase din context a unor amici politici din Occident, nu au venit cu nicio dovadă.

Guvernanţii ignoră însă posibilitatea reală ca România să fie sancţionată. Comisia Europeană şi de altfel toate organismele europene oficiale, ţin foarte mult - când este vorba de aspecte legate de justiţie - la respectarea strictă a drepturilor omului. Or, eliminarea posibilităţii consultărilor cu organizaţiile societăţii civile, a consultărilor cu specialiştii din domeniul juridic, cu magistraţii reprezintă premisa abdicării de la acest principiu fundamental la care ţine Europa, repet, cel al drepturilor omului. Şi dacă vom fi sancţionaţi pentru eventuale imperfecţiuni ale celor două Coduri în domeniul drepturilor omului, va fi oare sancţionat domnul Emil Boc şi susţinătorii săi? Evident, nu. Se va găsi, evident, vreo voce care să arunce vina tot pe "greaua moştenire".

Ar mai fi şi un aspect tehnic. Guvernul a anunţat că va declanşa procedura de asumare a răspunderii la începutul lunii iunie. Nu cred că o va face în săptămâna de dinaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Pentru simplu motiv că toată lumea se va afla pe ultima sută de metri a campaniei electorale. Dar şi dacă procedurile vor demara pe 1 iunie, adoptarea propriu-zisă va dura trei săptămâni. Nu era oare mai util ca, începând de miercuri, 20 mai, cele două Coduri - deja lucrate la Comisiile juridice - să intre în proceduri parlamentare de urgenţă? Răspunsul este cu siguranţă da! Iar rezultatul: cel târziu pe 15 iunie, Codurile ar fi fost adoptate. Sper ca această declaraţie politică să fie citită şi de susţinătorii tezei adoptării prin asumarea răspunderii.