Parliamentary debates

Domnul Marius Rogin:

Fiul fondatorului PASOK, Andreas Papandreou, şi preşedinte al Internaţionalei Socialiste, Georgios Papandreou a făcut eforturi să redea suflul formaţiunii socialiste, dezorientate de pierderea puterii în 2004, după 20 de ani, şi prinsă între tendinţele populiste şi susţinătorii unei refaceri socio-liberale. Dar în faţa actualului premier Karamanlis, conservator care a adoptat un stil de guvernare de centru, fără să facă prea multe valuri, lui Georgios Papandreou i-a fost greu să-şi facă loc şi a rămas multă vreme în urmă în sondaje.

Intrat în politică sub îndrumarea tatălui său, care a fost primul şef al unui guvern socialist în Grecia, Georgios Papandreou, de profesie sociolog, se poate lăuda cu o experienţă deplină la putere, deoarece a condus o serie de ministere din anii '80. Din ultimul său post, acela de ministru de externe, el a devenit în 1999 artizanul normalizării relaţiilor cu Turcia, câştigând stima cancelariilor europene.

Născut în iunie 1952 la Saint-Paul, în Minnesota, din mamă americană, cu studii efectuate în Statele Unite, Suedia şi Marea Britanie, Georgios Papandreou a vegheat, de asemenea, la menţinerea bunelor relaţii transatlantice, în pofida unui antiamericanism vehement al opiniei publice.

Celor care i-au reproşat că a "moştenit" partidul, el le-a răspuns că şi-a pus în joc mandatul după cea de-a doua înfrângere electorală, în 2007, pentru a fi reconfirmat în fruntea partidului la un congres extins.

După câştigarea alegerilor, el a devenit cel de-al treilea Papandreou care va conduce Grecia, după tatăl şi bunicul său al cărui nume îl poartă - centristul Georgios Papandreou, care s-a aflat în fruntea ţării în 1944, după ocupaţia germană.

Liderul socialist s-a inspirat în timpul campaniei sale din stilul lui Barack Obama şi a formulat un program pentru primele 100 de zile ale guvernului său, care include "măsuri imediate pentru tonificarea economiei, injectarea de lichidităţi pe piaţă şi susţinerea veniturilor muncitorilor".

Detaliindu-şi programul, el a spus că vrea să guverneze într-o "direcţie dublă": "impunerea ordinii" în ţara afectată de clientelism şi corupţie şi relansarea economiei. Potrivit analiştilor, care nu îi prezic nicio "lună de miere", el a beneficiat în special de respingerea dreptei, după cinci ani de gestionare slabă a problemelor şi după numeroase scandaluri.

Formaţiunea a obţinut 43,9% din voturi, în timp ce partidul rival, Noua Democraţie (ND) a primit 34% din sufragii şi 93 de mandate, cel mai slab rezultat de la înfiinţarea sa, în 1974, arată rezultatele aproape definitive.

"Suntem uniţi în faţa marii responsabilităţi pe care mi-o asum şi cerem grecilor să-şi unească forţele. Ştim că vom reuşi", a declarat Georgios Papandreou, liderul PASOK, în faţa mulţimii de simpatizanţi care îşi exprimau bucuria în faţa sediului partidului, situat în centrul Atenei.

Viitorul premier, Georgios Papandreou, preşedintele Internaţionalei Socialiste, a făcut campanie promiţând susţinerea celor cu venituri mici, relansarea economiei şi lupta împotriva corupţiei.

Actualul şef al Guvernului, Costas Karamanlis, în vârstă de 53 de ani, a suferit consecinţele înfrângerii sale. "Singura cale onestă şi responsabilă", din punctul său de vedere, este de a-şi asuma responsabilitatea acestei înfrângeri şi de a demara procedura de convocare a unui congres extraordinar al partidului în decurs de o lună. "Este evident că nu voi mai fi candidat" la conducerea Noii Democraţii, a adăugat el. Karamanlis a recunoscut victoria socialiştilor într-un apel telefonic dat rivalului său Georgios Papandreou.

Karamanlis a adus dreapta la putere după 20 de ani de dominaţie socialistă şi a menţinut-o la guvernare timp de cinci ani. Ales la conducerea partidului în 1997, Karamanlis a făcut un pariu politic, convocând, ca şi în 2007, alegeri legislative anticipate la jumătatea mandatului, întrucât avea nevoie de o reconfirmare înainte de a adopta măsuri de austeritate.

"Am luat decizii dificile şi necesare, cetăţenii nu au aprobat planul meu pentru a scoate ţara din impas, le respect părerea, ei sunt cei care au ultimul cuvânt", a subliniat Karamanlis.

Potrivit analiştilor, dreapta a pierdut cel puţin o cincime dintre alegătorii din 2007, când învinsese PASOK. Extrema-dreaptă (Laos) a crescut faţă de 2007, când a primit 3,8% din voturi, Astfel, la aceste alegeri a fost votată de 5,6% din electoratul care s-a prezentat la urne şi dispune de 15 mandate în noul Parlament. Formaţiunea intră în Parlament pentru prima dată de la reintroducerea democraţiei în Grecia, în 1974.