Parliamentary debates

Domnul Tudor Mohora:

Intervenţia mea de astăzi se referă la tema: unele comentarii pe marginea suspendării acordului cu F.M.I.

Domnul Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, fost ministru al finanţelor publice, atrăgea atenţia încă la 27 octombrie a.c. că «România nu îşi poate permite ruperea Acordului cu F.M.I.».

Nu a trecut nici o săptămână şi faptul a fost consumat. Domnul Emmanuel van der Mensbrugghe, negociatorul-şef din partea F.M.I. pentru România, într-o conferinţă de presă organizată în ziua de 31 octombrie a.c. la B.N.R., a declarat că: «Acordul F.M.I. cu România încetează din acest moment», cu toate că, ulterior, printr-un comunicat al F.M.I. s-a venit cu precizarea că totuşi negocierile vor putea fi reluate.

Cu tot avertismentul adresat de domnul Mihai Tănăsescu, premierul Tăriceanu declară cu dezinvoltură la 31 octombrie a.c.: «cunoaştem care ne sunt şi responsabilităţile, care ne sunt şi obligaţiile şi avem capacitatea profesională să gestionăm politica macroeconomică singuri».

O astfel de declaraţie de independenţăcu caracter băţos, nu are darul de a contracara argumentele aduse de reprezentanţii F.M.I. şi nici lipsa de fundamentare temeinică a măsurilor fiscale aplicate de Guvernul Tăriceanu în anul 2005, îndeosebi eşecul introducerii cotei unice de impozitare de 16%, care a provocat mari goluri bugetare şi a avantajat o minoritate cu venituri mari şi foarte mari, dezavantajând însă marea majoritate a populaţiei cu venituri modeste sau mici.

După părerea negociatorilor F.M.I., veniturile bugetare în 2005 reprezintă 29% din P.I.B., în scădere cu 0,5% faţă de 2004, iar aplicarea cotei unice de 16% a condus la o descreştere a veniturilor bugetare de peste un miliard dolari, reprezentând 1,1% din P.I.B..

Personalităţi de înaltă competenţă economică şi financiară, precum şi analişti pe plan internaţional atrag atenţia că:

Suspendarea acordului cu F.M.I. nu face decât să confirme analiza raportului de monitorizare a Comisiei Europene în care se arată îngrijorarea asupra dezechilibrelor macroeconomice, şi anume asupra măsurilor fiscale adoptate în acest an;

Apare un semn de întrebare atât pentru Comisia Europeană, cât şi pentru statele membre ale Uniunii Europene, referitor la capacitatea României de a face faţă pieţei concurenţiale;

Există o lipsă de voinţă a României de a asigura consolidarea fiscală, ceea ce a provocat incertitudine în ce priveşte posibilitatea încadrării politicii economice a României în cadrul reprezentat de programul F.M.I.

În concluzie, în condiţiile în care dezechilibrele macroeconomice se accentuează de la o zi la alta, Guvernul României nu îşi poate permite printr-o atitudine băţoasă să se îndrepte în direcţia ruperii acordului cu F.M.I.

Iată de ce, ar fi util ca argumentele prezentate de negociatorii F.M.I. şi poziţia Guvernului Tăriceanu să fie prezentate Parlamentului, iar dezbaterile care vor avea loc să contribuie la:

Fundamentarea unor argumente viabile pentru finalizarea acordului cu F.M.I.;

Păstrarea imaginii de ţară stabilă şi atractivă pentru investitori;

Prevenirea unor derapaje macroeconomice, datorită unor politici fiscale incoerente.

Totodată, ţinând seama de declaraţiile recente ale premierului Tăriceanu privind orientarea către majorarea taxei pe valoarea adăugată (T.V.A.), rezultă că acoperirea golurilor bugetare este preconizată în anul 2006 pe această cale.

Se adevereşte încă odată, dacă mai era necesar, că toate greşelile guvernanţilor se plătesc. Din păcate, ele se plătesc din buzunarele tuturor, şi mai ales de către cei mulţi şi amărâţi. Politica liberală a actualului Guvern nu se dezminte şi nu are nici un fel de remuşcări în această privinţă.