Parliamentary debates

Domnul Adrian Mocanu:

"Între criza economică şi criza de încredere"

Se ştie că opoziţia din România va depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, reacţionând împotriva noilor măsuri de austeritate ce sunt promovate în scopul îndeplinirii obiectivelor din Memorandumul încheiat cu FMI şi cu UE.

Guvernul român nu reuşeşte să îndeplinească obiectivele de reducere a deficitului în baza acordului, lucru care pune în pericol acordarea unei noi tranşe din ajutorul oferit de creditorii internaţionali, dacă nu vor fi aplicate noi reduceri. Printre noile măsuri se numără reducerea cu încă 25% a salariilor din sectorul public şi cu 15% a pensiilor şi a indemnizaţiilor de şomaj.

Pe data de 7 iunie Guvernul îşi asumă răspunderea pe două proiecte de lege referitoare la noile măsuri de austeritate, urmând ca acestea să fie puse imediat în aplicare, astfel încât să se îndeplinească obiectivul de reducere a deficitului la 6,8% din p.i.b., faţă de 7,2% cât a fost anul trecut.

Guvernul trebuie să treacă noul program de austeritate până la data de 15 iunie pentru a primi ajutorul de aproximativ 2 miliarde euro, aşa cum a spus preşedintele României la data de 13 mai a.c.

Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă, din calculele efectuate, opoziţia mai are nevoie de 24 de voturi.

Referitor la această situaţie, în actualul context economico-social, inflamat de lupta orgoliilor politice şi de acutizarea stării de revoltă în rândul bugetarilor şi pensionarilor, se pune problema dacă depunerea unei moţiuni de cenzură ar avea efectul scontat: izbucnirea unei crize politice în momentul în care - ipotetic vorbind - moţiunea ar trece şi Executivul ar cădea.

Se aud tot mai multe voci care spun că chiar dacă moţiunea nu trece, Guvernul nu va mai rezista mult timp.

Ceea ce este şi mai trist este faptul că aceste măsuri anticriză au scăzut încrederea cetăţenilor în clasa politică, în instituţiile şi valorile democraţiei, dar şi în capacitatea noastră ca popor că putem să ieşim curând din această criză.

În această situaţie, populaţia are tendinţa de a se polariza pe o scală a avuţiei, scăzând autopoziţionarea în clasa de mijloc. Creşte numărul celor care se consideră săraci, dar şi al celor care se văd bogaţi, cea mai afectată fiind clasa de mijloc şi aşa puţin cristalizată la noi.

Deşi fac parte dintr-un partid al cărui preşedinte a declarat că nu votează moţiunea, este de datoria mea să spun că nu sunt de acord cu reducerea salariilor şi pensiilor şi că trebuie găsite alte soluţii de reducere a cheltuielilor publice.

Îmi vine tot mai greu când constat că mulţi oameni optimişti pe care-i cunosc au devenit pesimişti în ceea ce priveşte viitorul nostru ca popor.

Consider că renaşterea noastră economică nu va putea avea loc dacă nu vom învăţa să avem mai multă încredere în noi şi în capacităţile noastre.