Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

"Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi secetei"

În data de 17 iunie, în fiecare an, se celebrează "Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi secetei", stabilită de Adunarea Generală a naţiunilor Unite în cadrul campaniei mondiale de combatere a deteriorării mediului şi degradării apelor.

Această zi marchează adoptarea, cu 12 ani în urmă, a Convenţiei naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării, convenţie ce reprezintă un mijloc de luptă împotriva consecinţelor dezastruoase ale deşertificării şi secetei.

Indubitabil, aceste fenomene sunt din ce în ce mai îngrijorătoare şi, de aceea, 110 ţări suferă din cauza efectelor grave ale deşertificării. Programe internaţionale şi naţionale de acţiune au fost deja adoptate de multe state în vederea coordonării eforturilor de reducere a acestor consecinţe. Printre aceste state se numără şi România, care a stabilit o strategie de combatere a deşertificării, secetei şi eroziunii solului, care se bazează pe următoarele principii:

• dezvoltarea susţinută a silviculturii şi agriculturii;
• conservarea biodiversităţii;
• prevenirea şi reducerea efectelor dezastrelor naturale.

Esenţial de menţionat sunt aceste efecte dezastruoase. Conform unui studiu ONU, aproximativ 30% din pământ, inclusiv 70% din uscat, e afectat de secetă. În fiecare zi, aproape 33.000 de oameni mor de foame. Deşertificarea creează condiţii ce intensifică incendierile şi vânturile puternice, adăugându-se presiunii imense asupra celei mai preţioase resurse a pământului, apa, şi bineînţeles asupra animalelor ce depind de ea.

Conform World Wide Fund pentru natură, lumea a pierdut 30% din bogăţiile sale naturale între 1970 şi 1995.

Este important, în acest context, să subliniez că şi România se află în pericolul de a simţi puternic aceste efecte menţionate. În special, zona Dobrogei prezintă premise considerabile ca peste un interval destul de mare de timp să se transforme într-un deşert asemănător Saharei. Fenomenul deşertificării a atacat deja zone întregi din Dobrogea, ca de exemplu, centrul regiunii, un pas, în mod evident, ireversibil. Situaţia tinde să se acutizeze mai ales că primele semne de deşertificare pot fi deja observate în peisajul dobrogean şi anume diferenţele foarte mai de temperatură între zi şi noapte.

Din păcate, fenomenul deşertificării este adus în atenţia noastră ce cele mai multe ori atunci când este mult prea târziu, când consecinţele se văd cu ochiul liber. Este, fără dubiu, necesar să luăm în considerare toate aceste aspecte şi să nu uităm importanţa lor pentru o viaţă într-un mediu propice dezvoltării umane.