Parliamentary debates

Domnul Iuliu Nosa:

Declaraţia mea politică poartă titlul "După ce reguli joacă Traian Băsescu?".

în ultimele zile, am ascultat mai multe declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu. Aşa cum ne-a obişnuit, preşedintele continuă să creeze scandal, chiar şi acolo unde nu este. Nu mai departe de duminică, la o întâlnire cu sindicatele funcţionarilor publici, nu a făcut decât să critice activitatea acestor oameni afirmând că, "pe ansamblu, în ceea ce priveşte funcţionarii, nu avem o problemă de cantitate, ci de calitate. Când mă refer la calitate vizez rezultatul activităţii corpului funcţionarilor în general". Tot zilele trecute a criticat vehement activitatea poliţiştilor de la DGIPI şi, mai grav, în acelaşi timp a luat apărarea unui cetăţean cercetat penal. În acelaşi context, de ani buni critică activitatea judecătorilor, dar şi a dascălilor şi a medicilor.

Într-un stat de drept, în care conform Constituţiei României, preşedintele trebuie să aibă rolul de mediator între puterile statului, a arunca cu noroi tocmai în oamenii care reprezintă aceste puteri mi se pare absurd şi, mai ales, neconstituţional.

Este foarte grav că am ajuns în situaţia să afirmăm că ne-am obişnuit cu starea de tensiune creată frecvent de preşedintele Traian Băsescu. Ne-am obişnuit cu scandalul mediatic creat de domnia sa şi nu mai facem nimic pentru a scăpa de acest scandal. Şi, ca şi cum nu ar fi destul, în aceste zile, Traian Băsescu mai este implicat şi în scandalul legat de achiziţionarea unei case de către fiica sa. Ce poate să mai creadă omul de rând în momentul în care cel care în urmă cu câţiva ani şi-a câştigat mandatul de preşedinte cu declaraţii sforăitoare cum că el este cel care va stârpi corupţia de la nivel înalt din România este asociat cu tot felul de nume şi acţiuni cotroversate?

Încet, încet, lumea îşi dă seama că Traian Băsescu nu a avut şi nu va avea niciodată rol de mediator între puterile statului. Şi cum ar putea să fie, atâta timp cât aruncă cu noroi în funcţionarii publici, poliţişti, judecători, dascăli, medici şi parlamentari, apoi face declaraţii în care ia apărarea unor persoane controversate pentru ca, în cele din urmă, asupra sa să planeze suspiciuni privind legături cu oamenii pe care i-a apărat?

Nu doresc să fiu nici avocatul celor pe care preşedintele îi critică şi nici acuzatorul celor cărora le ia apărarea, dar acum, când ţara trece printr-o criză economică fără precedent, nu avem nevoie şi de o criză instituţională, determinată de un preşedinte autointitulat jucător. Oare după ale cui reguli joacă? Prea multe întrebări retorice. Dar în cele din urmă vom găsi răspunsurile.