Traian Constantin Igaş
Traian Constantin Igaş

Sittings of the Chamber of Deputies of October 17, 2006

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.152/2006
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of October 17, 2006

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.65 Constantin Traian Igaş - declaraţie politică intitulată "Descentralizarea - obiectiv de interes naţional";

 

Domnul Constantin Traian Igaş:

Declaraţie politică: "Descentralizarea - obiectiv de interes naţional".

Unul dintre obiectivele principale ale politicii de după Revoluţia din 1989, obiectiv stabilit odată cu depunerea cererii oficiale de a adera la Uniunea Europeană, integrarea a fost privită de foarte mult timp ca una dintre soluţiile salvatoare pentru toate problemele existente. În perioada care va urma, fiecare dintre noi trebuie să realizăm faptul că unul dintre domeniile în care trebuie să realizăm o adevărată revoluţie este cel al administraţiei publice locale. Acesta este unul dintre domeniile în care trebuie impusă o reformă cât se poate de profundă, şi acest lucru nu se poate realiza decât printr-o descentralizare. În perioada scursă de după Revoluţie, aceasta a fost adesea invocată, pomenită, dorită, însă, din păcate, niciodată n-a fost pusă în practică.

În aceste momente, când ultimul Raport de ţară al Comisiei Europene a fost unul favorabil, se impune ca descentralizarea să fie pusă în practică, dar nu numai atât: ea trebuie declanşată cât se poate de repede, corect şi cu efecte vizibile în funcţionarea administraţiei româneşti. Cu toţii ne dorim ca prin această descentralizare competenţele administrative şi financiare în ce priveşte furnizarea serviciilor publice centrale să fie transferate la nivelul administraţiei publice locale. Numai atunci putem spune cu certitudine că descentralizare s-a şi realizat.

Primul pas în această direcţie a şi fost iniţiat, prin adoptarea pachetului de legi privind reforma în administraţie, pachet iniţiat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi în care regăsim Legea finanţelor publice locale, Legea privind modificarea Statului funcţionarilor publici, Legea revizuită a administraţiei publice locale, precum şi noul statut al prefecţilor, prin care aceştia au devenit înalţi funcţionari publici. Acest proiect este unul amplu, chiar fără precedent am putea spune, şi sperăm ca el să fie unul cu rezultate cât se poate de vizibile, întrucât în elaborarea lui au fost implicaţi toţi actorii administraţiei publice şi pot chiar să spun că declanşează cea mai amplă reformă administrativă declanşată în România.

Pentru că pomeneam de rezultatele acestei descentralizări, pe care cu toţii ni le dorim cât mai evidente, trebuie să mai precizăm unele lucruri. În primul rând, nu cred că putem vorbi despre descentralizare decât în momentul în care competenţele trecute în sarcina autorităţilor locale (primării, consilii locale sau judeţene) sunt însoţite de alocări bugetare corespunzătoare. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că, pentru a realiza această descentralizare, cele mai indicate autorităţi, în măsură să răspundă necesităţilor cetăţenilor, sunt autorităţile publice locale, şi spun acest lucru din două motive: sunt cele care cunosc în profunzime problemele cu care se confruntă cetăţenii unei anumite comunităţi şi, implicit, cunosc şi cele mai potrivite căi pentru rezolvarea acestora.

Când vorbim despre descentralizare, mă refer cu precădere la o apropiere de cetăţean şi în ceea ce priveşte anumite decizii ce vizează un anumit grup social sau chiar individ. Mă gândesc, de exemplu, la trecerea şcolilor, a spitalelor de interes local în administrarea primăriilor, odată cu sumele de care acestea au nevoie şi care, în prezent, sunt gestionate de către Guvern, lucru care ne dorim să înceteze cât mai curând posibil. În ceea ce priveşte atribuţiile legate de furnizarea sau administrarea unor servicii publice la nivel judeţean sau local, sunt de părere că acestea trebuie transferate autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi judeţelor, mai puţin cele considerate de importanţă strategică sau naţională.

Această mare provocare la care ne-am angajat poate fi privită şi ca o modernizare a administraţiei pe care o avem în prezent. Calitatea de membru al Uniunii Europene, pe care o vom avea începând cu 1 ianuarie 2007, atrage după sine posibilitatea de a accesa un număr cât se poate de ridicat al fondurilor europene, însă acest lucru nu poate fi realizat fără a duce la bun sfârşit tot ceea ce presupune descentralizarea, în adevăratul sens al cuvântului.