Parliamentary debates

Domnul Alecsandru Ştiucă:

"Aparatul Guvernului - defect şi ieşit din garanţie"

Moto: "Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activităţi, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora," art. 6, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

De parcă autorităţile locale şi judeţene din România nu se confruntau cu destule dificultăţi obiective, la problemele administraţiei publice din judeţe se adaugă - din ce în ce mai frecvent, în ultimii doi ani - stângăcia şi amatorismul unor proiecte de lege promovate de Guvern.

Executivul nostru proiectează cu maximă viteză în Parlamentul controlat de actuala coaliţie proiecte de lege cu "caracter de urgenţă", destinate să acopere domeniile deficitare la însuşirea acquis-ului comunitar.

Astfel, s-a ajuns ca majoritatea parlamentară să voteze, "pe bandă rulantă" şi fără prea multe dezbateri, iniţiative legislative cu toptanul. Renunţăm la analiză şi verificări, comisiile adoptă rapoarte pozitive (dar formale), toată lumea aprobă, deoarece sunt la mijloc "interese superioare". Viciile textului de lege sunt sesizate de abia după publicarea în Monitorul Oficial, când autorităţile locale sau serviciile deconcentrate se trezesc în situaţia de a aplica legi incomplete, imprecise, pline de contradicţii sau care se bat cap în cap chiar cu normele ori principiile consacrate în Uniunea Europeană. Cât priveşte tabelele de concordanţă (impuse de actul de aderare), analizele şi studiile de impact, în ritmul impus de executiv, nu ne mai aducem aminte nici cum arată acestea.

Avem nevoie de celeritate, nu de grabă iresponsabilă, pentru preluarea cât mai curând a normelor europene în legislaţia noastră. Ceea ce reproşăm, astăzi, Puterii actuale este modul haotic şi lipsit de responsabilitate în care prea multe din legile recente (şi importante!) se elaborează şi se promovează. Ca la probele olimpice de viteză, Guvernul aruncă cu legile şi ordonanţele în popor, de-a valma.

Importanta Lege nr. 448/2006, referitoare la drepturile persoanelor cu handicap, stabileşte sancţiuni pentru nerespectarea drepturilor acestor oameni, dar acestea nu se pot aplica. De ce? Deoarece Guvernul nu a elaborat normele de aplicare. Astfel, trece timpul de la publicarea legii, iar România riscă sancţiuni din partea Uniunii Europene pentru nerespectarea drepturilor persoanelor cu handicap.

"Inventiva" Ordonanţa de urgenţă nr. 120/2006 fixează sarcini pentru consiliile judeţene, fără a indica şi resursele financiare necesare acestora.

"Radicala" Lege de reformă a sănătăţii (rectificată imediat după publicare!) a fost modificată deja de 4 ori în cursul aceluiaşi an.

Ordonanţa de urgenţă nr. 72/2006, care vine - după numai 5 luni - să corecteze câteva zeci de articole din minunata lege de reformă a domnului ministru Nicolăescu, are şi ea hibele ei. Potrivit noii formulări a art.190, alin.3 din actul normativ ajustat, Guvernul încarcă cu sarcini noi şi extinse bugetele locale, fără să prevadă şi surse de finanţare corespunzătoare.

Necruţătoarea doamnă Macovei promovează, fără dezbateri parlamentare, prin asumarea răspunderii guvernului, un pachet de legi în domeniul justiţiei şi reformei în anul 2005, iar, ulterior, tot domnia sa lansează ordonanţe de urgenţă pentru rectificarea inadvertenţelor şi textelor vădit defectuoase ale "minunatului" pachet de legi.

"Specialiştii" în administraţie ai Alianţei D.A. au ignorat nu numai prevederile Legii finanţelor publice locale, ci şi ale Legii administraţiei publice locale, precum şi principiile stabilite de Carta Autonomiei Locale - adoptată de Consiliul European în anul 1985 - care enunţă clar obligaţia alocării de resurse proporţional cu competenţele.

Nici nu se usucă bine cerneala Monitorului Oficial în care apare o lege iniţiată de Guvern, că premierul este pus de proprii subordonaţi în situaţia jenantă de a corecta erorile acesteia - prin ordonanţe de urgenţă.

Este trist să constatăm astăzi că, sub ameninţarea perpetuă a demiterii şi pus în ipostază defensivă chiar de Partidul Democrat, aparatul guvernului portocaliu a încetat să mai funcţioneze.

Aceste erori şi stângăcii nu sunt însă decât consecinţele crizei politice grave în care România a fost aruncată de către personalitatea conflictuală a unui om, astăzi preşedintele Ţării, care, tot războindu-se cu propriul guvern, i-a blocat mecanismele. Domnia sa priveşte cu un ochi bun o parte din executivul actual(formată din miniştrii PD), permanent neprihănită, iar cealaltă parte o vizionează cu ochi rău şi necruţător.