Parliamentary debates

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declaraţie politică: "Deficitul bugetar, un pericol pentru România".

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns amatorismul şi impostura celor responsabili de absorbţia fondurilor europene, ce face ca România să fie finanţatorul prosperităţii Uniunii Europene, acum deficitul bugetar estimat la 3,2% din p.i.b. va atrage sancţiuni din partea acestei organizaţii.

Procedura de deficit excesiv este declanşată, prin decizie a Consiliului European, în cazul în care un stat membru al Uniunii Europene obţine un deficit bugetar mai mare de 3% din p.i.b., limita admisă prin criteriile economice din Tratatul de la Maastricht.

Această măsură poate fi sub forma unei amenzi sau sub cea a reducerii ajutorului regional dacă situaţia nu se remediază rapid, dar cel mai grav lucru rămâne imaginea proastă de amatorism şi incompetenţă creată chiar în primul an de parteneriat.

Declinul încasărilor cauzate de modificările aduse regimului vamal şi al taxei pe valoarea adăugată, după aderare, putea fi previzionat dacă în fruntea Direcţiilor de Venituri din Ministerul Economiei şi Finanţelor ar fi fost conduse de specialişti şi nu de indivizi puşi pe criterii clientelare, al căror unic scop este realizarea intereselor de grup din care fac parte.

Supraestimarea veniturilor şi subestimarea cheltuielilor nu poate să facă decât mult rău stabilităţii situaţiei fiscal-bugetare, dar şi economiei în ansamblu.

Urmare notificării fiscale transmise EUROSTAT-ului la sfârşitul lunii martie pentru anul 2007, deficitul raportat de România, calculat potrivit metodologiei Sistemului European de Conturi (ESA95) este estimat la 3,2% din p.i.b., având în vedere:

• ţinta de deficit a bugetului general consolidat, potrivit metodologiei interne, de 2,8% din p.i.b.;
• un nivel al valorii titlurilor de despăgubire ce urmează să fie emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor egal cu cel al anului 2006 (0,4% din p.i.b.);
• un volum preconizat al împrumuturilor externe şi interne ale autorităţilor administraţiei publice locale la nivelul datelor disponibile pentru anul 2006 la momentul transmiterii notificării.

Pe primele 4 luni ale anului, se menţine o evoluţie nominală sub aşteptări a încasărilor bugetului de stat, veniturile aferente primelor patru luni reprezentând o pătrime din estimările aferente anului, doar 3,6% din p.i.b., faţă de 5% din p.i.b. anul trecut.

La nivelul bugetului consolidat, situaţia de asemenea se degradează la "Cap. Venituri", acestea scăzând cu 2,5 puncte procentuale de la 12,3% la 9,7% din p.i.b., la sfârşitul lunii aprilie.

Şi totuşi situaţia nu ar fi disperată dacă acest deficit bugetar ar însemna acoperirea deficitelor ascunse de infrastructură, educaţie, sănătate.

Din păcate, deficitul va creşte exploziv în ultima lună a anului, aşa cum am fost obişnuiţi, pentru că această construcţie bugetară este una bazată pe mijloace, şi nu pe programe, una în care conducătorii instituţiilor publice îşi pot sălta veniturile până la cer, în care pot tăia şi spânzura fără să dea socoteală nimănui.

Noul ministru al economiei şi finanţelor trebuie să dea dovada priceperii sale, schimbând starea de lucruri, distrugând grupurile-căpuşă.