Parliamentary debates

Domnul Eugen Bejinariu:

"Suferinţe recunoscute de autorităţi numai la temperaturi scăzute"

Anul 2010 a început cu ninsori, viscole şi înzăpezirea şoselelor, drumurilor şi căilor ferate, cu scăderea temperaturii la -34,8C° la Întorsura Buzăului în ziua de 25 ianuarie a.c. şi cu afirmaţii în mass-media de felul "România îngheţată", "Bucureştiul sub zăpadă", "Autostrada soarelui blocată", "Ger de îngheaţă pietrele" etc.

În graba noastră de încadrare în programul zilei, săptămânii sau lunii, sub povara informaţiilor de interes personal şi social pe toate căile şi cu grija zilei de mâine care cuprinde mereu tot mai mulţi români, oamenii n-au luat în seamă necazurile şi situaţiile extreme ale unor semeni.

Coborârea accentuată a temperaturii din acest an a provocat atragerea atenţiei autorităţilor administraţiei asupra cetăţenilor fără casă, fără masă, fără acoperiş deasupra capului şi prin trecerea la cele veşnice ale unora dintre aceşti oameni.

Este lăudabilă iniţiativa primarului general al Capitalei, domnul Sorin Oprescu, de a aduna oamenii cu această soartă, în spitale sau alte spaţii de cazare pentru vremurile de iarnă grea, iniţiativă aplicată şi în alte oraşe mari ale ţării. Cu acest prilej am aflat cât de mulţi cetăţeni sunt în această situaţie la limita supravieţuirii.

Dar oare serviciile sociale ale administraţiilor centrale şi locale de ce se ocupă în aceste vremuri de iarnă grea?

Grija statului, fie el şi "nereformat" şi mai cu seamă a autorităţilor administraţiei trebuie să aibă în centrul preocupărilor cetăţenii, inclusiv cetăţenii aflaţi în situaţii speciale.

Problema aşa-numiţilor boschetari nu este nouă, ceea ce este nou priveşte creşterea numerică îngrijorătoare a acestora în aproape toate comunităţile urbane. Această creştere nu poate fi scoasă din contextul economico-social, fiind produsul stării noastre economice de astăzi. Iarna va trece, dar problema persoanelor aflate la limita supravieţuirii va rămâne.

Multe din aceste persoane nu sunt direct vinovate de starea în care au ajuns, credem că cele mai multe pot fi reintegrate social, iar autorităţile administraţiei au sau trebuie să caute soluţii.

Firesc, ne întrebăm ce trebuie făcut pentru aceşti cetăţeni. Nici întrebarea nu o cred nouă! Specialiştii în domeniul social şi autorităţile administraţiei au datoria de a desfăşura un studiu cuprinzător asupra situaţiei actuale privind aceste persoane, inclusiv de unde provin ele social şi apoi de a promova măsuri de protecţie şi de reintegrare socială.

Solicităm Guvernului Emil Boc şi autorităţilor administraţiei centrale şi locale să ia măsuri pentru a-i trata ca cetăţeni ai ţării şi pe aceşti oameni supuşi cumului de soartă rea. Numai prin măsuri sociale, prin promovarea corectă şi activă a programului de guvernare şi prin demersuri ale solidarităţii, nădăjduim în mai bine pentru toţi românii.