Parliamentary debates

Domnul Mihai Stănişoară:

Ziua de 25 Octombrie reprezintă un simbol al împlinirii naţionale, fiind ziua în care Armata Română a reuşit să ducă la îndeplinire misiunea fundamentală a eliberării teritoriului naţional.

Pentru promovarea şi apărarea intereselor naţionale, Armata acţionează prin mijloace proprii militare şi nonmilitare în vederea menţinerii integrităţii, independenţei statului, afirmarea identităţii naţionale şi promovarea acesteia ca parte a comunităţii de valori democratice.

Armata reprezintă cea mai importantă instituţie din sectorul de securitate. Reforma în domeniul militar a urmărit revizuirea fundamentală a structurii de forţe pentru a răspunde cerinţelor noului mediu de securitate, statutului de membru NATO şi de candidat pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Calitatea de membru NATO, recent câştigată, ne oferă nu doar garanţia securităţii ci şi recunoaşterea noastră ca stat democratic şi ca partener viabil. Este o realizare pe care nimeni nu o poate nega dar, totodată, este şi o responsabilitate pe care ne-am asumat-o şi pe care trebuie să o onorăm: aceea de a fi nu doar dispuşi să ne implicăm în apărarea unei cauze drepte ci, mai ales, de a fi capabili să o facem.

De aceea, este foarte important să ne concentrăm asupra pasului următor, asupra realizării obligaţiilor pe care ni le-am asumat.

Seriozitatea cu care vom continua restructurarea forţelor armate în direcţia profesionalizării armatei, a îmbunătăţirii capacităţilor de apărare, a întăririi interoperabilităţii şi a capacităţii de dislocare a forţelor şi, în general, modul în care vom reuşi să ne respectăm angajamentele asumate ca stat membru NATO sunt deosebit de importante pentru că ele vor da măsura seriozităţii noastre. Prin Armată, România îşi poate aduce contribuţia la lărgirea ariei de securitate participând la eliminarea ameninţărilor la adresa securităţii internaţionale în Balcani şi la războiul antiterorist.

Stabilirea bugetului Ministerului Apărării Naţionale la pragul de 1,85 % din PIB reprezintă un procent "considerat" suficient pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România faţă de NATO, mai ales că armata va primi cu 400 de milioane de dolari mai mult decât în 2005. Cu toate acestea, cred că alocarea unui procent de cel puţin 2 % din PIB ar reprezenta un prag psihologic motivant pentru factorii de decizie din Ministerul Apărării Naţionale, cât şi un atu în promovarea unei imagini credibile a României în exterior, semn că ţara noastră este hotărâtă să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin statutul de promotor de stabilitate în Sud-Estul Europei.

Nu trebuie să repetăm greşeala pe care au făcut-o alte ţări recent intrate în NATO care, acuzând constrângeri bugetare, au diminuat substanţial bugetele preconizate pentru apărare.

Fondurile Ministerului Apărării Naţionale nu sunt alocate doar pentru operaţiunile NATO, ci şi pentru contribuţia României la dezvoltarea şi implementarea proiectelor din cadrul iniţiativelor regionale, angajării în lupta împotriva terorismului precum şi participării la implementarea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene.

Alături de aliaţii şi vecinii săi, prin organizaţiile internaţionale cu vocaţie în domeniul securităţii, România trebuie să-şi asume rolul de generator de securitate în zonă şi să contribuie la promovarea în Europa de Sud-Est şi a regiunii Mării Negre a valorilor care stau la baza comunităţii de securitate euro-atlantică.

Îmi face o deosebită plăcere să mă alătur tuturor celor care serbează astăzi Ziua Armatei şi să le urez multă sănătate şi succes în activitate.