Parliamentary debates

Domnul Filip Georgescu:

La începutul acestei luni, Camera Deputaţilor a ridicat prin vot majoritar imunitatea parlamentară a fostului premier Adrian Năstase, demers în urma căruia deputatul social-democrat va fi trimis în faţa justiţiei.

Prin această decizie, a fost respinsă hotărârea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, considerată cea mai înaltă instanţă din România, care dăduse un aviz negativ cererii DNA pentru ridicarea imunităţii domnului Adrian Năstase.

Cu siguranţă că votul deputaţilor ar fi avut un cu totul alt rezultat dacă nu ar fi intervenit presiunile politice, exercitate timp de patru ani, de pe diverse paliere ale puterii care, în cele din urmă, l-au determinat pe însuşi cel vizat să ceară să i se ridice imunitatea, pentru a putea să elucideze în instanţă acuzaţiile de corupţie care i se aduc.

Referindu-se la votul din Camera Deputaţilor, Mircea Geoană, preşedintele Senatului, declara că "în ultimii patru ani subiectul Adrian Năstase a reprezentat şi continuă să reprezinte un subiect cu tentă de vendetă politică", subliniind că nu este normal ca într-un dosar care se doreşte rezolvat rapid de instanţă să fie invocaţi 972 de martori, ceea ce în mod sigur va duce la prelungirea, pentru mult timp, poate ani de zile, a procesului, astfel că se pune întrebarea dacă dosarul lui Năstase reprezintă dorinţa de a lupta "cu corupţia la nivel înalt sau este doar un clişeu cu privire la o persoană sau la un partid".

Declaraţia liderului PSD cred că a dat răspunsul cuvenit zaverei politice interminabile care se întreţine în jurul acestei probleme.

Ea pune în evidenţă lupta disperată pentru putere care se desfăşoară pe scena vieţii noastre politice.

În acelaşi timp, cazul Adrian Năstase relevă cât se poate de clar problemele nevralgice ale sistemului nostru judiciar, pe care preşedintele Senatului îl caracteriza drept "un sistem neperformant, încet, oferind servicii publice de proastă calitate omului obişnuit" şi care, am adăuga noi, acţionează la comandă politică.

În ultimii patru ani, DNA n-a finalizat niciun proces de mare corupţie.

Cu toate acestea, preşedintele acestei instanţe, domnul Daniel Morar, a fost menţinut în funcţie pentru un nou mandat.

Vâlva care se face în jurul actului de corupţie, în care Adrian Năstase este acuzat că ar fi strâns fonduri, în mod mascat, pentru campania prezidenţială din 2004, precum şi în dosarele "Zambaccian 2" şi "Mătuşa Tamara", nu-i decât o supă reîncălzită, cu câteva luni înaintea noilor alegeri prezidenţiale.

În legătură cu strângerea mascată de fonduri pentru campania prezidenţială de acum cinci ani, am vrea să-i întrebăm pe reclamanţii de azi de ce n-au semnalat justiţia la timpul potrivit? Probabil că, văzându-se cu sacii în căruţă atunci, în tumultul euforiei, Adrian Năstase nu mai reprezenta niciun impediment.

Sau poate că muniţia trebuia păstrată pentru anul electoral 2009.

Pe de altă parte, cei care vor să facă din Adrian Năstase prototipul corupţiei politice, n-aud şi nu văd că un lider democrat liberal şi-a angajat, în campania alegerilor locale de vara anului trecut, un interlop notoriu, pe care mai apoi l-a răsplătit cu funcţie guvernamentală.

Cât despre dosarul "Zambaccian 2", cazul este de-a dreptul vizibil.

Milioane de oameni din ţara noastră şi-au instalat termopane, iar un prim-ministru nu-şi permitea aşa ceva.

Orice om cu judecată cât de cât sănătoasă se poate întreba: cât de reprezentativ este pentru marea corupţie din ţara noastră procesul care i se instrumentează fostului premier Adrian Năstase, în comparaţie cu Dosarul Flota, în urma căruia România a pierdut sute de milioane de dolari, dosar îngropat definitiv de şeful DNA, cu concursul câtorva contabili binevoitori? Cât de grave sunt dosarele lui Adrian Năstase în comparaţie cu afacerea Roşia Montană ori cu scandaloasele matrapazlâcuri de la Hidroelectrica? Este limpede că, prin declanşarea urmăririi penale asupra lui Adrian Năstase, DNA şi cei care stau în spatele acestei instanţe nu au în vedere altceva decât să-l împiedice pe deputatul social-democrat de a candida în alegerile prezidenţiale din toamnă.

Cei care s-au angajat într-o asemenea luptă politică meschină ar putea să se trezească la sfârşit în faţa unei mari deziluzii.

Nu este deloc exclus ca asemenea gesturi de sorginte antidemocratică să determine electoratul la o profundă schimbare de atitudine.

Până la pronunţarea sentinţei, care ar putea să se întindă pe durata a două legislaturi, Adrian Năstase se bucură de prezumţia de nevinovăţie şi poate candida fără nicio restricţie la alegerile prezidenţiale din toamnă, ba mai mult, cu speranţa că poate să le şi câştige.

Vă mulţumesc pentru atenţie.