Parliamentary debates

Domnul Constantin Chirilă:

"Siguranţa alimentară în pericol"

În urmă cu circa trei luni, Preşedintele României Traian Băsescu anunţa intrarea ţării şi în criza alimentară, declarând că deja în România peste 1,5 milioane de oameni suferă de foame. Domnul preşedinte a fost blând, din informaţiile mele numărul celor care suferă de foame în grade diferite este de 3 ori mai mare.

Eu nu înţeleg cum Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale poate trata cu atâta lipsă de răspundere o problemă atât de gravă, cum este asigurarea securităţii alimentare a populaţiei şi a hranei şeptelului de animale al ţării. Cum pot fi nepăsători, când ştiu că peste 70% din hrana populaţiei României este asigurată din import şi plătită din credite externe.

Cum îşi permit unele instituţii publice să risipească banii publici, pe neruşinate "chiolhane", în dispreţul public, plata de importuri neesenţiale de consum şi nu de producţie. România are o datorie externă de peste 70 miliarde euro, la care dacă se adaugă cele 20 miliarde angajate de Guvern cu FMI şi Uniunea Europeană şi a dobânzilor aferente, face ca datoria externă a ţării să treacă cu mult peste 100 miliarde euro.

Încălzirea globală şi alţi factori naturali ostili speţei umane face ca producţia agricolă pe glob să fie deficitară, peste două miliarde de oameni suferă de foame şi datorită neacoperirii în proporţii periculoase a cererii de alimente, preţurile pe piaţă pe unitatea de produs la produsele agricole vor creşte în cote alarmante.

Trebuie să se ştie că cea mai importantă activitate umană este agricultura, pentru că în principal materia primă din care se creează hrana sunt pământul, apa, aerul şi soarele, primite gratis de la natură/Dumnezeu, dar pentru care oamenii trebuie să se organizeze, în momentele cele mai optime, pentru a combina factorii naturali sus menţionaţi, neintervenţia fiind o pierdere ireversibilă.

Orice ţară, înainte de a se industrializa, a avut o agricultură eficientă, industria cât şi celelalte activităţi economice s-au dezvoltat pe seama şi cu sprijinul agricol.

Dacă reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nu manifestă interes şi preocupare pentru asigurarea securităţii alimentare a populaţiei, vor răspunde pentru nepăsare.

Reforma agriculturii româneşti continuă să fie înţeleasă şi aplicată numai în forma ei distructivă. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale trebuie să citească în dicţionar explicaţiile la noţiunea de reformă.

Le repet: Reforma înseamnă progres, dezvoltare şi nu distrugere.