Parliamentary debates

Doamna Minodora Cliveti:

"Femeia a salvat lumea! (Să ne amintim asta nu numai de 8 martie...)

A mai venit încă o dată Ziua internaţională a femeii, prilej cu care mi-am propus să reflectez public la rolul femeii în lumea democratică. Şi pentru că orice discuţie despre drepturile femeii, care sunt drepturi ale omului, trebuie să se raporteze la debutul democraţiei mondiale, care s-a petrecut nu se ştie când, dar se ştie unde, în Grecia, aş vrea să povestesc o istorie antică din Atena, capitala democraţiei, leagănul manifestării demosului, adică, a poporului.

Aşadar, în vremuri demult apuse, nişte oameni care construiseră un oraş au decis să îl pună sub protecţia unei zeităţi. A avut loc un soi de licitaţie "avant la lettre", în care cei doi zei interesaţi: Atena şi Poseidon, au făcut oferte publice.

Atena a promis locuitorilor că dacă oraşul va purta numele ei, recoltele vor fi bogate, meşteşugurile şi artele vor duce faima locului până departe, iar înţelepciunea şi pacea vor fi adevăratele stăpâne. Poseidon, la rândul său, a promis oamenilor corăbii fără număr cu care să străbată mările, să jefuiască alte oraşe şi să aducă acasă imense bogăţii, pe care apoi, cu ajutorul armatelor hrănite cu roadele preţioase ale apelor, să le păzească şi să le sporească.

Cui să ne închinăm, aşadar? a întrebat regele. Să votăm!

Şi după ce, în mod democratic, au votat şi numărat voturile, au văzut că Atena câştigase la un vot. Votul era al unei femei: în acel oraş, femeile şi bărbaţii aveau drepturi egale, inclusiv cel de vot, dar femeile, care o preferaseră pe Atena pentru că le promisese o viaţă de pace, de muncă şi tihnă, erau mai multe decât bărbaţii, care votaseră pentru război şi călătorii pe mare, departe de familie.

Poseidon s-a supărat, a abătut deasupra oraşului numit "Atena" o mare furtună, iar bărbaţii s-au răzvrătit şi au retras femeilor dreptul de vot. La vremea aceea, aşadar, democraţia era completă şi reală, dar Poseidon nu o accepta decât dacă rezultatele acesteia îi erau favorabile.

Zeiţa Atena şi-a ţinut promisiunea, în sensul că a făcut din oraşul său capitala întregii Grecii, iar atenienii au devenit celebri în lume pentru realizările lor spirituale şi pentru cultul vieţii paşnice.

Deşi rămase fără drept de vot, femeile au învins: au contribuit la păstrarea familiilor laolaltă, la perpetuarea speciei umane, la impunerea supremaţiei spiritului şi a păcii. Şi au făcut pace şi cu bărbaţii...

Femeia de azi şi-a recăpătat dreptul de vot şi locul în politică şi îşi poate pune la lucru calităţile dovedite de-a lungul istoriei umanităţii: cumpătarea, cinstea, altruismul, înţelepciunea, modestia, perseverenţa. Şi, toate acestea, în folosul tuturor!

Dar, din păcate, a mai căpătat un rol, în care e distribuită de unii bărbaţi care păstoresc vremelnic România: acela de mănuşă! Acel obiect pe care bărbaţii îl foloseau pentru a se provoca la duel! Ca şi bărbaţii de odinioară, bărbaţii politici de la putere se folosesc de "mănuşi" blonde, mai ales, pentru a păstra aparenţa de cavalerism. Ar fi păcat dacă aceste femei ar avea soarta mănuşilor, care plesneau, lovind obrajii adversarilor bărbaţi!