Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Chiper:

Rapoartele elaborate la sfârşitul primelor nouă luni ale anului indică o creştere a veniturilor bugetare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2004 cu 14,6% în termeni normali şi cu 4,9% dacă avem în vedere influenţa inflaţiei medii care în ultimele 12 luni a fost de 9,25%. Sporuri faţă de realizările pe cele trei trimestre ale anului trecut sunt consemnate atât la bugetul de stat (5,1% evoluţie reală), cât ţo şa bigetiş asoirîroşpr de sîmîtate (13%). Bigetul pentru şomaj (3,4%) şi bugetele locale (5,9%).

Aceleaşi rapoarte elaborate de Ministerul Finanţelor Publice la finele lunii septembrie, când au trecut trei sferturi din an, mai precizează că la bugetul asigurărilor de stat creşterea nominală înregistrată a fost de 9,2% faţă de perioada corespunzătoare luată ca bază de comparaţie, veniturille reale fiind însă într-o uşoară scădere, de numai 0,1%.

Cu alte cuvinte, pe ansamblu, cele nouă luni expirate au fost o perioadă de realizări bune care confirmă o evoluţie bună a activităţii economico-financiare de la instalarea noului guvern.

Este, firesc, doar o aparenţă că rezultatele sunt mulţumitoare dacă avem în vedere că ritmul încsărilor la unii indicatori bugetari a început să scadă mult faţă de prima parte a anului, veniturile provenite din impozitul pe profit suferind o diminuare de 1,9% în termeni reali, iar cele din impozitul pe venit şi salarii, una şi mai accentuată, de 13,2% în aceleaşi date comparativ reale.

Este aceasta o nouă şi concludentă dovadă că mult invocata cotă unică drept "soluţie" pentru eliminarea evaziunii din economie nu este plauzibilă. Mai mult, consider că pe seama evoluţiei mai lente a activităţii din industrie şi servicii, cât mai ales datorită scăderii drastice a producţiei agricole, vom avea în acest an o scădere a nivelului activităţii economice pe ansamblu, fapt care indică o reiterare a perioadei de tristă amintire 1997-2000, când am avut trei ani succesivi de involuţie economică, ceea ce ne-a adus mari prejudicii de ordin material (urcând indicele sărăciei la 39%), precum şi o nedorită situaţie singulară în Europa, de a avea economia în regres atât de mult timp.

Totuşi, pornind de la rezultatele raportate pe primele 9 luni, se naşte întrebarea pe care o adresez domnului ministru Sebastian Vlădescu: dacă avem venituri suplimentare la bugetul consolidat, de ce nu pot fi susţinute integral programele de protecţie socială anunţate (acordarea de ajutoare sociale, îndemnizaţii de naştere, subvenţii pt căldură etc.)?

De ce nu se pot calcula şi acorda indexări la pensii pentru a compensa influenţa negativă a preţurilor ?

De ce sunt permanent fonduri insuficiente pentru sănătatea publică ?

De ce Guvernul a renunţat la finanţarea, în acest an, a unor lucrări de infrastructură, a căror desfăşurare s-a făcut sau pregătit în bune condiţii până în 2004 ?

Toate aceste întrebări, care se constituie într-o declaraţie politică, nu au doar scop politic. Ele vizează, aşa cum am spus, prevenirea apariţiei unei noi etape în care s-ar putea intra ca într-o fundătură, din care să nu putem vedea iarăşi nici o "luminiţă" de speranţă.