Parliamentary debates

Domnul Constantin Chirilă:

"O agricultură bolnavă?"

Deşi România are o suprafaţă agricolă de peste 14 milioane ha şi ar putea hrăni o populaţie de 80 milioane de suflete, românii mănâncă şi mai puţin, şi mai scump, în comparaţie cu ceilalţi europeni. Coşul lor zilnic ocupă 37,3% din câştig, faţă de alte ţări europene, cum ar fi Cehia - 16,6%, Slovacia - 18%, Ungaria - 21%, Estonia - 21%, Polonia - 22%, Letonia - 23% şi Lituania - 25%. În România, coşul de consum este dublu faţă de Uniunea Europeană 27, de 16%.

În ceea ce priveşte necesarul de calorii, cele 2500 de calorii ale românilor sunt sub media est-europenilor din primul val de aderare la Uniunea Europeană (circa 3150 calorii) şi mult sub nivelul mediu al celorlalte state din Uniunea Europeană (3550 calorii).

Necesarul mediu de calorii recomandat de nutriţionişti, pentru a avea o populaţie sănătoasă, ar trebui să fie de 2700 calorii zilnic pe persoană.

Dacă salariile în România ar fi de 600 de euro, ca în Cehia, şi nu de 300 de euro, ca la noi, mărfurile alimentare ar reprezenta 17% din coş, nu 37%. Preţul alimentelor din coşul de consum este circa 100 euro în ambele ţări, iar diferenţa vine din venituri, determinate de productivitate.

Incredibil dar adevărat, în România creşte consumul de pâine, şi nu de carne şi peşte. Este logic să crească consumul de pâine, întrucât preţul ei este cel mai redus din Uniunea Europeană. România consumă anual 111 kg de pâine de persoană, circa 300 g zilnic, ceea ce înseamnă o franzelă. În mediul rural, consumul redus de pâine este compensat de consumul de mămăligă.

Acest lucru face ca aproape jumătate din numărul de calorii să fie asigurat de produsele obţinute din cereale, în timp ce în Uniunea Europeană - 15 acestea asigură doar un sfert din necesarul caloric. În ţările din primul val de aderare la Uniunea Europeană, procentajul din numărul de calorii asigurat de cereale reprezintă o treime din totalul aportului caloric.

În România, lipsa cărnii din coşul alimentar este compensată de pâine. În timp ce spaniolii, danezii sau francezii mănâncă peste 100 de kg carne anual, românii abia ajung la 50 de kg. Lituanienii consumă 71 kg, ungurii 69 kg, polonezii 66 kg, slovacii 59 kg, dar sub media europeană, de 88 kg pe an. Media de carne recomandată de nutriţionişti este de 78,1 kg carne, limită peste care trec doar cehii (81 kg).

Din anuarele statistice rezultă că străbunii noştri consumau în 1933 o friptură de 250 g/zi. În 2009, un român consumă o friptură de 140 g. Deci românii sunt într-un continuu post.

Populaţia din Uniunea Europeană - 15 obişnuiesc să mănânce şi peşte. Românii consumă o treime din consumul mediu european de peşte, şi anume 0,6 kg. De aceea conducem plutonul populaţiei din Uniunea Europeană 27 afectată de boli cardiovasculare.

Din cele relatate, deducem că în mare parte, populaţia României mănâncă din ce în ce mai prost, aceasta rezultând din degenerarea sectoarelor din agricultură, într-o manieră extrem de alarmantă.

Închei cu o glumă auzită de la ţăranii din judeţul Constanţa: "Când agricultura nu merge, trebuie schimbaţi agricultorii! Conducătorii, ei, trebuie cu orice chip să rămână! S-au văzut doar destui generali fără armată!"