Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Albu:

Declaraţia mea politică se fundamentează pe Legea nr.3/09.01.2008, care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. Apare o întrebare: organismele modificate genetic sunt o soluţie sau o problemă la dezvoltarea armonioasă a societăţii româneşti?

Important de menţionat este faptul că fundamentarea unei decizii politice trebuie luată pe baza unei cercetări ştiinţifice şi nu pe baza unor "zvonuri", rolul important atât al Ministerului Agriculturii, cât şi cel al Mediului fiind acela de a monitoriza riscurile ingineriei genetice asupra sănătăţii omului şi impactul asupra mediului.

Este cunoscută ideea potrivit căreia noile tehnologii ne-ar putea oferi posibilităţi nelimitate, cum ar fi: obţinerea de soiuri ameliorate cu calităţi nutritive îmbunătăţite, rezistente la boli, erbicide, la condiţii ambientale vitrege, precum şi creşterea arealului destinat agriculturii pe glob (Spania cultivă din '98 porumb modificat genetic, ceea ce ar putea transforma această ţară într-un principal furnizor de seminţe de porumb genetic din Europa).

Dar, oare nu este important de observat consecinţele pe care organismele modificate genetic le au asupra mediului pe termen lung?

În urma unui studiu ştiinţific realizat de Gilles Eric Serralini, un cercetător francez, şi publicat în martie 2007, porumbul modificat genetic MON863 de către Compania autorizată Monsanto, denumită NK603, a cauzat modificări serioase la nivelul ficatului şi rinichilor cobailor care l-au consumat.

Întâmplător sau nu, guvernul francez în data de 11 ianuarie 2008 a interzis cultivarea porumbului MON810, produs de compania Monsanto, fiind singura plantă modificată genetic care este cultivată pe scară comercială în Europa, mai ales în Franţa şi Spania. La 10 ani după ce a fost introdus pe piaţă, dovezi ştiinţifice arată că acest soi nu este sigur pentru mediu.

Introducerea seminţelor modificate genetic şi a culturilor modificate genetic în producţia agricolă din Uniunea Europeană şi în lume a evidenţiat aspectul prezenţei întâmplătoare a seminţelor modificate genetic în loturile de seminţe convenţionale. Acest lucru este un aspect negativ pe care trebuie să-l privim cu maximum de seriozitate, având în vedere că odată eliberate în mediu, fie că sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic interacţionează în mod liber cu întregul ecosistem. Aşadar, culturile convenţionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorită vântului sau insectelor.

În plus, chiar întreaga biodiversitate poate suferi de pe urma O.M.G., dacă luăm în considerare faptul că multe insecte care se hrănesc în mod natural cu dăunătorii plantelor de cultură suferă şi chiar mor dacă consumă dăunători de pe plante modificate genetic. De asemenea, O.M.G. se pot reproduce şi încrucişa cu organisme din mediul natural, rezultând astfel organisme noi, într-un mod necontrolat.

Scopul declaraţiei mele politice este de a evidenţia importanţa declanşării unei dezbateri în ceea ce priveşte impactul pe care produsele modificate genetic le au pe termen lung, atât asupra individului, cât şi asupra mediului, dezbatere care ar putea aduce în atenţia tuturor celor interesaţi unele elemente necunoscute sau uneori nedezvăluite.

Şi poate se vor naşte şi soluţii!