Lucia-Ana Varga
Lucia-Ana Varga

Sittings of the Chamber of Deputies of May 12, 2009

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.67/2009
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of May 12, 2009

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.70 Lucia-Ana Varga - declaraţie politică intitulată "Alegerile pentru Parlamentul European şi obiectivul promovării egalităţii de gen";

 

Doamna Lucia-Ana Varga:

"Alegerile pentru Parlamentul European şi obiectivul promovării egalităţii de gen"

Pe 7 iunie 2009, România îşi va desemna cei 33 de deputaţi pentru Parlamentul European, pentru mandatul 2009-2014. un mandat important, în condiţiile în care, în urma ratificării Tratatului de la Lisabona, această instituţie comunitară va avea o putere mai mare de decizie. Şi când afirm acest lucru, nu mă refer doar la faptul că Parlamentul va deveni, în calitate de legiuitor, pe picior de egalitate cu Consiliul Uniunii Europene în 95% dintre domeniile de politică ale Uniunii Europene sau că va avea paritate absolută cu Consiliul în ceea ce priveşte aprobarea bugetului general al Uniunii Europene şi a cadrului financiar multianul, ci şi la faptul că acesta va trebui să facă faţă unor provocări legislative în domenii prioritare, precum serviciile financiare, politica socială, schimbările climatice sau agricultura. Sunt provocări determinate nu doar de imperativul adâncirii construcţiei europene sau de impactul globalizării, ci şi de nevoile, de aşteptările reale ale cetăţenilor, în condiţiile actualei crize economice şi financiare.

Însă fie că ne referim la modul de realizare a procesului decizional la nivel european, sau la efectele acestui crize asupra cetăţenilor, pornind de la percepţiile acestora din urmă, vom observa că femeile sunt cele care au sentimentul că se fac mai puţin auzite, la nivel european, decât bărbaţii; că ele sunt cele care au tendinţa de a avea o opinie neutră faţă de Uniunea Europeană, mai mare decât bărbaţii; că au cunoştinţe mai reduse cu privire la Parlamentul European; că manifestă un interes mai scăzut faţă de alegerile europene, în pofida intenţiei declarate de a participa la vot; sau că sunt mai puţin optimiste decât aceştia în ceea ce priveşte situaţia economiei naţionale şi europene. Şi tot ele sunt cele care, la nivel european, câştigă, în medie, cu 17% mai puţin decât bărbaţii; care au o rată de angajare mai mică decât bărbaţii; care muncesc în medie 40 de ore pe săptămână, cu trei ore mai puţin decât bărbaţii, dar petrec ore întregi cu copiii, în gospodărie sau îngrijind rude în vârstă. Sau care, de multe ori, sunt victimele unor diferite forme de discriminare şi violenţă.

Acestea sunt câteva dintre motivele care au determinat Parlamentul European să îşi stabilească ca obiective prioritare pentru mandatul următor nu doar promovarea unor condiţii similare de lucru între bărbaţi şi femei, ori combaterea violenţei şi discriminării, ci şi realizarea echilibrului între viaţa profesională şi cea familială - abordând aspecte precum timpul flexibil de lucru, munca de acasă, concentrarea orelor de muncă în mai puţine zile sau concediul de maternitate.

Sunt teme care sunt confirmate şi în România atât de datele statistice, cât şi de aşteptările femeilor de la viitorii membri români ai Parlamentului European. Astfel, la nivelul anilor 2007-2008, se remarcă o diferenţă de salarizate de 12,7% între cele două genuri; o rată de ocupare a forţei de muncă de 52,8% (cu 12% mai redusă decât cea a bărbaţilor) şi a şomajului de 5,4% (faţă de 7,2% a bărbaţilor). Mai mult, româncele au optat, ca domenii prioritare pentru mandatul 2009-2014, pentru şanse egale la angajare (30%), lupta împotriva violenţei şi a traficului de femei (29%), plată egală, considerarea anilor de creştere a copilului ca vechime pentru pensie sau asigurarea unor servicii suficiente pentru copii.

Pentru toate aceste motive, următorul mandat al Parlamentului European va fi unul foarte important, inclusiv prin prisma atingerii unei noi etape în promovarea egalităţii de gen, la nivel european. Fiindcă, dincolo de faptul că egalitatea de gen este un drept fundamental, ea reprezintă o condiţie necesară pentru atingerea obiectivelor de creştere a locurilor de muncă şi a coeziunii sociale ale Uniunii. Iar depăşirea procentului de 31% deputaţi femei ar aduce o valoare adăugată procesului de luare a deciziilor din Parlamentul European şi a celui interinstituţional comunitar.

În România, Partidul Naţional Liberal dă o şansă reală femeilor să devină deputaţi în Parlamentul European, prin desemnarea pe locuri eligibile a patru femei, astfel, obiectivul promovării egalităţii de gen fiind atins.

Să le dăm fiecare dintre noi o şansă, să le dăm votul nostru!