Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 24, 2009
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.37/2009
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 24, 2009 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 24, 2009
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.73 | Radu Costin Vasilică - comentariu legat de conexiunea justiţie - lumea infractorilor; | ![]() |
||
|
În ultimele zile a fost adusă în atenţia opiniei publice o realitate tulburătoare, cunoscută, însă prea des trecută cu vederea. De prea multă vreme în România se întâmplă lucruri care ridică mari semne de întrebare în legătură cu existenţa statului de drept şi respectarea regulilor acestuia. Lumea interlopă autohtonă a ajuns să fie foarte bine organizată, desfăşurând, în dispreţul legii, activităţi de genul bătăilor de stradă între diferitele bande rivale, asasinate la comandă, răpiri, trafic de droguri, de arme şi de persoane, tâlhării sau jafuri, adesea în conexiune cu anumiţi politicieni şi cu unii reprezentanţi ai organismelor de stat. Extrem de îngrijorătoare este mai ales încrengătura de interese şi de compatibilităţi a justiţiei şi a poliţiei cu infractorii şi cu crima organizată. Cu toţii auzim despre judecătorii care au condamnat oameni pe nedrept, iar despăgubirile ulterioare pe care le-au cerut victimele le-am plătit noi toţi; auzim din ce în ce mai des despre infractori prinşi de poliţie în flagrant şi eliberaţi a doua zi de judecători pe motiv că nu prezintă pericol social sau că nu sunt probe suficiente, deşi acest lucru sfidează realitatea şi bunul simţ. Aflăm despre judecătoare ai căror soţi sunt traficanţi de carduri de credit furate sau afacerişti evazionişti, despre odraslele de judecători şi procurori care îşi terorizează semenii prin comportamentul lor antisocial, fiind beneficiarii protecţiei prost înţelese a părinţilor lor. Aflăm că, deşi comit fapte pedepsite cu ani grei de puşcărie, zeci de infractori periculoşi continuă să se bucure de libertate cu acordul unor magistraţi, fără niciun temei legal. Grupurile infracţionale au devenit puternice şi au ajuns să controleze viaţa comunităţilor, mai ales din cauza atitudinii tolerante manifestate în ultimii ani de către poliţişti, procurori şi judecători. Constatând că "oamenii legii" nu întreprind mai nimic împotriva lor, interlopii au prins curaj, anumite zone din România devenind scena unor operaţiuni infracţionale, adesea sângeroase. Prin ameninţări şi şantaj, aceştia pretind taxe de protecţie şi îşi delimitează zonele de influenţă, în dispreţul legii şi al oamenilor oneşti. Din păcate, infracţiuni grave precum: tentative de omor, jafuri, tâlhării, sechestrări de persoane, tortură, şantaj, furturi în serie, proxenetism, vătămare corporală gravă, distrugere calificată, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, pentru care procedura penală prevede măsura arestării preventive - din cauza pericolului social ridicat pe care îl prezintă făptuitorii - nu se soldează cu arestarea unor infractori care, beneficiind de o clemenţă greu de înţeles din partea magistraţilor, sunt lăsaţi în libertate. Culpabilizarea "sistemului" a fost întotdeauna o motivaţie la îndemână, însă nu atât sistemul, cât anumiţi oameni care îl populează poartă o parte importantă a vinovăţiei privind aceste decizii aberante. Explicaţiile acestora nu pot fi găsite decât în corupţia şi incompetenţa unora dintre oamenii puşi tocmai să vegheze la respectarea regulilor statului de drept. Aceste interpretări abuzive sau "interesate" ale legii au condus la situaţii cel puţin bizare, în care membrii unor clanuri infracţionale periculoase, acuzaţi de fapte săvârşite cu violenţă, sunt puşi rapid în libertate de către judecător, în timp ce câteva bătrâne sunt aruncate în puşcărie pentru litigii funciare minore. Este nevoie de abordări unitare ale fenomenelor menţionate, de interpretări similare ale aceloraşi legi. Este nevoie de o mai mare responsabilitate în judecarea acestor măsuri ce au drept scop prevenirea recidivării unor fapte antisociale şi, implicit, creşterea gradului de securitate a cetăţeanului. Magistraţii trebuie să înţeleagă că nivelul de siguranţă publică, inclusiv a lor, este afectat prin luarea unor astfel de decizii aberante privind eliberarea unor infractori periculoşi, capabili de repetarea faptelor grave comise anterior. Cu speranţa normalizării sistemului juridic şi de ordine publică din România, vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră. |



