Parliamentary debates

Doamna Manuela Mitrea:

"Situaţia maternităţilor din România"

Periodic aflăm o ştire că într-o maternitate din România un nou-născut sau mama acestuia sau chiar amândoi în unele cazuri s-au îmbolnăvit ori au decedat. Majoritatea maternităţilor din România anului 2010 par a fi desprinse din filme horror, în care naşterile au loc în condiţii de neimaginat.

Suntem pe primul loc la mortalitatea infantilă din Europa, înregistrându-se circa 14 decese la o mie de nou-născuţi, iar cele 261 de unităţi din România nu ating standardele europene.

În timp ce anul trecut se promiteau modernizări ale acestora de sute de milioane de euro, astăzi decorul este acelaşi: calorifere de zeci de ani stau rezemate de varul îmbâcsit cu dezinfectant, mobilierul este strâmb, frigul mătură holurile şi saloanele, microbii pândesc nevăzuţi de pe veşnica faianţă. În UE faianţa este interzisă în unităţile medicale pentru că rosturile de îmbinare sunt medii ideale pentru culturile de bacterii.

Pentru ca această imagine de coşmar să fie completă, pacientele trebuie să se obişnuiască rapid cu personalul slab remunerat, preocupat mai degrabă de grija zilei de mâine decât de problemele lor medicale.

S-a născut o adevărată mitologie a naşterilor în spitalele din România, fie ele de stat sau private, în care alternează pe rând când îngerii, când demonii, în balanţa argumentelor pro şi contra.

Spitalul de stat, pe de-o parte, este insalubru, cu un mediu dezumanizant în sălile de naşteri, cu o mentalitate depăşită în ceea ce priveşte relaţia imediată dintre mamă şi copil, dar cu cei mai buni medici şi cele mai performante dotări în ceea ce priveşte intervenţiile de urgenţă.

Clinicele particulare sunt usturător de scumpe, însă fac toţi banii pentru confortul pe care îl oferă. Din păcate, ele nu sunt pregătite pentru intervenţii mai complicate în timpul naşterii.

Dacă există un cuvânt care să definească experienţa naşterii în România, acesta este "imprevizibilul". Este o experienţă atât de particulară şi personală, care diferă atât de mult de la un caz la altul, încât, indiferent ce ai alege, stat sau privat, n-ai să ştii niciodată "cum ar fi fost dacă", nici de-o parte, nici de cealaltă.

Cu toate acestea, în ţara noastră se nasc din ce în ce mai mulţi copii. În 2008 ne-am clasat pe locul 7 în Europa la capitolul număr de naşteri înregistrate într-un an.

Nu putem privi nepăsători cum cei care conduc în acest moment destinele ţării (pentru o perioadă cât mai scurtă de timp, sper) fac exact invers decât ar trebui, tăind banii pentru spitale şi salariile din sistemul sanitar, în loc să facă investiţii majore în maternităţi şi să plătească salarii decente personalului medical!