Parliamentary debates

Domnul Culiţă Tărâţă:

Sunt convins că toţi colegii mei au aflat, într-un fel sau altul, de prezenţa în România, la Cluj Napoca, în urmă cu două săptămâni, a comisarului european pe agricultură, compatriotul nostru, domnul Dacian Cioloş. Domnia sa a participat la lucrările Conferinţei Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din România. Tema conferinţei a fost una de mare actualitate: politica europeană agricolă comună şi învăţământul superior agricol. În paranteză adaug că în aceeaşi perioadă, tot la Cluj, s-a desfăşurat şi o altă manifestare de amploare - "Agraria", cel mai mare târg de agricultură şi industrie alimentară din România.

Cu permisiunea dumneavoastră, în limitele timpului ce-mi este alocat, aş dori să vă prezint, în rezumat, poziţia înaltului oficial european în legătură cu tema anunţată.

Politica Agricolă Comună va trebui să răspundă, în viziunea comisarului european, pentru prima dată în istoria ei, nu unui model unic de agricultură sau unui model dominant, ci unei diversităţi de sisteme de producţie. Cea mai mare provocare pe care o are de rezolvat noua reformă a PAC este diversitatea specifică a celor 27 de state membre. Reformele au făcut posibilă alocarea de fonduri pentru promovarea pe plan internaţional a produselor competitive şi de calitate, a inovaţiei în domeniul agriculturii, precum şi pentru dezvoltarea rurală, inclusiv pentru diversificarea economiilor rurale.

De la această constatare de ordin general, domnul Cioloş a concretizat: România trebuie să-şi elaboreze o viziune proprie asupra acestui domeniu şi rolului pe care ar putea să-1 joace în cadrul Politicii Agricole Comune. El a declarat la Cluj că PAC va acorda din ce în ce mai multă responsabilitate statelor membre de a promova politica ce li se potriveşte, atâta timp cât respectă regulile şi obiectivele Uniunii Europene.

România are nevoie de relansarea agriculturii, de o strategie bine gândită, mai ales de revitalizarea unor domenii agricole în care ţara noastră poate face faţă, poate deveni competitivă, poate deveni unul din liderii europeni. Iar la acest capitol aş nominaliza producţia de vin, producţia de cereale, dar şi sectorul producţiei de carne, mai ales sectorul ovin.

Este necesar ca România să definească ce vrea să facă cu agricultura ei, în ideea că, în viitor, ţările membre nu vor mai fi nevoite să ceară acordul Bruxelles-ului pentru orice schimbare care se dovedeşte viabilă şi care se adaptează specificităţii locale. Trebuie să insistăm pentru elaborarea de către ţara noastră a unei strategii agricole pe termen mediu şi lung, care să nu mai fie direcţionată de la Bruxelles.