Parliamentary debates

Domnul Valeriu Tabără:

"Plantele modificate genetic - o problemă sau o şansă pentru România?"

Campania din mass-media din ultimul timp dusă de anumite oragnizaţii împotriva unor culture cu plante modificate genetic (OMG) în România, precum şi importanţa subiectului, m-a făcut să revin în faţa Camerei Deputaţilor. Aceasta pentru că doar la prima vedere subiectul este de natură ştiinţifică şi din acest punct de vedere, nu ca realizare oarecare, ci pentru că tema începe să îmbrace şi la noi o haină politică obligând factori decizionali să ia decizia în acest domeniu.

Campania dusă de către Greenpeace, şi în subteran de către unii funcţionari din Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care se pare că alături de funcţia oficială îmbracă şi o haină a incompatibilităţii, precum şi frica unor funcţionari din Ministerul Mediului fac ca presiunile asupra unor realizări de excepţie ale ştiinţei secolului XX se fac eliminate din România.

Subiectul OMG care este disputat astăzi şi care de cele mai multe ori îmbracă haina neadevărurilor trebuie abordat la cel mai înalt nivel de decizie politică.

Reamintesc că în anii 50-60 ai secolului XX, România a mai trecut printr-un moment asemănător. Este vorba de a accepta în ştiinţa biologică (genetică, ameliorare) mendelismul şi morganismul care constituie, şi atunci ca şi acum, baza geneticii moleculare. Reamintesc că doi mari cercetători în domeniu, Watson şi Crik, au luat Premiul Nobel la fel cum mai tîrziu a luat Premiul Nobel pentru cercetări de vîrfîn domeniul celulei prof. Emil Paladi.

Atunci în anii aceia, politica declarată de la Moscova impunea teoria ştiinţifică a doi bolşevici, academicianul de tristă amintire, Lasenko, şi Miciurin. Teoriile acestor doi nu aveau o bază ştiinţifică solidă, acceptarea lor fiind impusă politic şi cu forţa. Atunci în România s-au găsit un grup de cercetători şi profesori tineri care au reuşit să lămurească factorul de decizie politică că drumul spre progres este cel propus de Morgan şi Hendel şi nu cel dictat de Nikita Hrusciov de la Moscova. Aşa a reuşit România să fie printer primele ţări ale Europei producătoare de hibrizi de pomul şi floarea soarelui, precum şi de soiuri de grîu, orz, orzoaică, soia, etc de mare productivitate.

Secolul XX are multe şi mari descoperiri ştiinţifice. Dintre acestea, în opinia mea două sunt de o importanţă colosală - atomul - producător de energie şi ingineria genetică - care deschide calea acţiunii asupra nucleuluişi citoplasmei celulei vii.

Aceste două descoperiri sunt cele care vor revoluţiona lumea viitorului. Dacă prima mare realizare cea a atomului este şi va rămâne apanajul unor mari puteri economice, politice şi militare, cea de-a doua ingineria genetică stă la îndemîna şi statelor mai mici, mai slabe dar cu oameni cu ştiinţa valorii conştiente că lucrează în favoarea oamenilor şi a progresului real şi necesar comunităţii şi naţiunilor din care fac parte.

Într-o astfel de situaţieeste România azi cînd este pusă sub presiune de parteneri care nu au ales decizia cea mai bună la momentul oportun. Aceasta în timp ce lumea ştiinţifică americană, şi nu numai, a observat aşa cum a făcut şi acum peste 60 de ani direcţia ştiinţifică care i-a dus acolo unde sunt şi azi. Acesta este momentul în care biotehnologiile sunt scoase din laborator fiind duse în cîmp( agricultura) în industria farmaceutică şi în domeniile sănătăţii unde au fost şi alţii: China, Brazilia, Africa de Sud, Argentina, Canada. Trebuie spus că, mai devreme sau mai tîrziu, UE va intra în această competiţie, s-ar putea însă să aibă soarta Rusiei care a rămas şi azi într-o zonă de handicap-datorită acelor decizii politice din anii 50-60.

Intervenţia mea în faţa Camerei Depuaţilor se vrea un avertisment dat de lumea ştiinţifică, lăsată azi în afara fundamentării deciziei politice nu de puţine ori luate în pripă fără o bază ştiinţifică (vezi cazul gripa aviară) care au consecinţe economice nefaste pentru societatea românească. Este nevoie de o poziţie fermă împotriva a ceea ce înseamna minciuna, exclusivismul, extremismul şi inchiziţia verde ( la prima vedere). Nu este admis ca presiuni de tip extremist nefundamentate să blocheze cercetări din universitate şi institute, să blocheze relaţii ştiinţifice şi economice "

Îi informez pe cei care vor să fie informaţi că în UE funcţionează Autoritatea Europeană a Securităţii Alimentare, care în urma analizelor asupra hibridului de porumb modificat genetic MOH 863 că "este la fel de sigur pentru cultivatori şi consumatori ca şi tipurile de porumb tradiţional.

În acelaşi timp aduc la cunoştinţă celor care vor să ştie că în Franţa industria brînzeturilor nu ar avea performanţa pe care o are fără utilizarea unor fermente care sunt ONG.

Doresc ca această declaraţie să ajungă pe masa miniştrilor : agriculturii, mediului, a primului ministru, cărora le cer să se organizeze o dezbatere reală asupra ONG din România.