Parliamentary debates

Domnul Marius Rogin:

"O analiză a guvernării de până acum"

Se cuvine ca la mai bine de un an de la instalarea actualului guvern, să aruncăm o privire asupra activităţii de până acum. Şi cum acest guvern numără în rândurile lui şi câţiva miniştri din "grădina" Partidului Democrat, este firesc să analizăm activitatea domniilor lor, lăsând-o pe cea a colegilor din Partidul Naţional Liberal în atenţia celor mai îndreptăţiţi să o facă.

Guvernul Tăriceanu, aflat în acest moment la finele unui sfert de mandat, nu este unul tocmai lipsit de griji. Chiar din contră, aş putea spune. El vine după mulţi ani de guvernare în care nu s-a făcut, sau, mai bine zis, nu s-a dorit a se face prea mult, cei aflaţi în această situaţie ocupându-se mai mult de guvernarea propriilor interese, şi mai puţin de ale ţării. Din aceste motive, actualului guvern îi revine sarcina nu numai de a guverna într-un mod cât mai bun şi eficient, cât mai ales de "a aduna cioburile sparte" de vechea guvernare.

Revenind însă la subiectul acestei declaraţii pe care doresc a v-o prezenta astăzi, ea doreşte să arunce o privire cât se poate de obiectivă asupra activităţii acelor ministere coordonate până acum, aşa cum am spus puţin mai devreme, de oameni din rândul nostru, al democraţilor. Doresc însă să precizez faptul că nici unul dintre ele, ministerele, nu a avut o sarcină mai puţin uşoară decât altul, fiecare având, atât cel al Integrării Europene, al Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, al Administraţiei şi Internelor, al Educaţiei şi Cercetării, al Justiţiei, al Mediului şi Gospodăririi Apelor sau al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, impunând nevoia unor reale reforme, pentru ca la 1 ianuarie 2007 să se poată asigura intrarea în Uniunea Europeană.

Primul lucru pozitiv pe care doresc să-l prezint este faptul că o evaluare a modului de punere în practică a Programului de Guvernare cu care ne-am prezentat în faţa cetăţenilor, inclusiv prin compararea realizărilor cu prevederile Calendarului de măsuri, conduce la concluzia că practic în acest moment nu sunt restanţe în raport cu angajamentele asumate de către miniştri la începutul anului. Mai mult decât atât, al doilea punct pozitiv pe care pot să-l remarc este faptul că în fiecare domeniu au fost întreprinse fie acţiuni suplimentare pentru asigurarea cadrului legislativ, instituţional sau organizatoric necesar punerii în practică a măsurilor din Programul de Guvernare, fie acţiuni pregătitoare pentru punerea în aplicare în anii următori a prevederilor programului.

Pentru că este un sector care a beneficiat de aprecieri pozitive la ultimul raport de monitorizare ce ne-a fost prezentat, am să încep cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, unul care a impus şi continuă să impună luarea mai multor măsuri de refacere a imaginii şi nu numai. Astfel, conducerea ministerului a identificat unele domenii asupra cărora a fost acordată o atenţie deosebită, cum ar fi: securizarea frontierelor, lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei, separarea competenţelor între Jandarmerie şi Poliţie, precum şi calendarul încadrărilor posturilor vacante în Poliţia de Frontieră, Poliţie şi Jandarmerie. Astfel, pentru securizarea frontierelor s-a revizuit şi s-a trecut la implementarea Planului de Acţiune Schange, dar s-au întreprins măsuri şi în ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii şi a echipamentului. Aceste măsuri s-au concretizat, deja, într-o reducere a numărului actelor ilegale săvârşite la frontierele României. De asemenea, pentru combaterea migraţiei ilegale şi a traficului cu persoane umane, s-a acţionat pentru completarea legislaţiei existente şi întărirea cadrului internaţional. Sub aspect legislativ, eforturile MAI s-au concretizat în acest domeniu în legi, hotărâri de guvern, ordine ale ministrului, precum şi printr-o actualizare a Planului de acţiune împotriva corupţiei în rândul personalului Poliţiei Române în perioada 2005-2007.

Un alt aspect calitativ, demn de a fi remarcat, este şi creşterea calităţii informaţiilor obţinute şi a actelor de procedură întocmite, sau identificarea unui număr semnificativ de grupări şi reţele criminale, dintre care mai mult de jumătate au fost destrămate. În acest moment putem spune că România dispune de cadrul legislativ şi instituţional necesar gestionării şi combaterii traficului de droguri. În acelaşi timp, pentru perfecţionarea administraţiei publice, principalele acţiuni ale ministerului au urmărit în permanenţă: accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice şi reorganizarea acestora în raport cu cerinţele populaţiei, operaţionalizarea serviciilor publice de eliberare şi evidenţa paşapoartelor din cadrul prefecturilor, întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică şi creşterea transparenţei şi integrităţii în domeniu. Acestea sunt însă doar câteva dintre realizările obţinute de minister şi datorate, în primul rând, bunei coordonări care există la nivelul conducerii ministerului.

Un alt segment în care s-a trecut la o reformă adevărată şi cu realizări remarcabile este şi cel al Ministerului Justiţiei. În acest domeniu, reforma sistemului judiciar a inclus luarea unor măsuri care vizau: garantarea unei independenţe efective a puterii judecătoreşti, simplificarea procedurilor judiciare şi a celor administrative şi asigurarea celerităţii soluţionării litigiilor, şi nu în ultimul rând, îmbunătăţirea monitorizării implementării noii legislaţii. Pentru a se ajunge la o creştere a integrităţii şi a rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar a fost actualizat, adoptat şi publicat Codul deontologic al magistraţilor şi al personalului auxiliar. În ce priveşte asigurarea eficienţei procedurilor penale, creşterea celerităţii în urmărirea penală şi în procesul penal, a fost modificat Codul de procedură penală. Un alt fapt pe care doresc să-l remarc este şi stabilirea procedurilor de comunicare şi semnarea protocoalelor cu privire la sesizarea de îndată a procurorului care instrumentează cazuri de crimă organizată sau corupţie.

Sunt doar câteva dintre măsurile ce au fost luate şi care sunt puse în aplicare în acest domeniu atât de nevralgic al justiţiei, în care mai sunt încă multe de îndreptat, după atâţia ani de guvernare p.s.d.-istă în care măsurile luate, sau mai bine zis cele care n-au fost luate, n-au făcut decât să dea frâu liber corupţiei la nivel înalt şi nu numai.

Aş dori să mă opresc puţin şi asupra Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, unul în care activitatea a fost din nou una foarte intensă şi concentrată pe respectarea clară a unor puncte cuprinse în Programul de Guvernare. Aici s-au luat câteva măsuri care trebuiau de mult să fie luate în calcul. Nu s-a întâmplat însă acest lucru, şi din acest motiv, o categorie deloc de neglijat a populaţiei, mă refer aici la pensionari, a avut de suferit. Astfel, s-a impus în mod prioritar, reformarea sistemului public de pensii, precum şi eliminarea inechităţilor din sistem. Creşterea medie a pensiilor ca urmare a recalculării, în cele trei etape încheiate, este de 19,08%. Pentru creşterea puterii de cumpărare a pensionarilor din agricultură, începând cu data de 1 septembrie 2005, s-a majorat cu 10% punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari, de aceste prevederi beneficiind circa 1,6 milioane de pensionari. Au fost introduse noi alternative de finanţare şi de administrare a pensiilor, de tipul sistemelor de pensii capitalizate, administrate privat.

Aş dori să mai amintesc aici alte două măsuri importante pentru populaţie: indemnizaţia de şomaj ca o sumă neimpozabilă lunară, ce reprezintă 75% din salariul de bază minim brut pe ţară, stimularea suplimentară a angajatorilor care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ şi şomeri în vârstă de peste 45 ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale.

Rezultate s-au obţinut, în mod sigur, şi în cadrul celorlalte ministere. Am dorit însă să mă opresc cu precădere asupra a doar câteva dintre ele. N-aş vrea să se creadă că celelalte ar fi mai puţin lipsite de importanţă, dar nici să se creadă că aceste cuvinte ar fi doar o înşiruire de laude. Ele sunt lucruri cât se poate de reale, concrete, palpabile, care nu fac altceva decât să se aducă asupra ţării noastre o altfel de lumină, diferită de cea de până acum, în ce priveşte alinierea noastră alături de celelalte ţări europene.