Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Mai mult respect faţă de Biserica Ortodoxă"

Raportul prezentat marţi, 22 septembrie 2009, de Comisia Prezidenţială de Analiză a Riscurilor Sociale şi Demografice a creat consternare şi indignare în rândul clericilor şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin cele două propuneri referitoare la legalizarea prostituţiei şi dezincriminarea consumului de droguri. Biserica Ortodoxă a reacţionat de altfel imediat prin purtătorul de cuvânt, care a condamnat ferm. Indignarea Bisericii Ortodoxe a fost sporită de un pasaj din introducerea raportului prin care şi preoţii sunt consideraţi o categorie privilegiată de cetăţeni: "Până şi preoţii, de asemenea, o categorie socială cu influenţă mare în comunitate şi la nivel politic central, au obţinut privilegii (salarii din bani publici, subvenţionarea masivă a construcţiei şi reparaţiilor bisericilor, obligativitatea predării religiei în şcoală, care asigură venituri absolvenţilor de teologie)".

Asemenea etichetare este nefondată, în condiţiile în care preoţi ortodocşi, deşi reprezintă biserica majoritară din România, primesc doar jumătate din salariu de la stat, iar pentru majoritatea dintre aceştia retribuţia bugetară se cifrează în jurul salariului minim pe economie. Cealaltă jumătate de salariu trebuie asigurată de credincioşii din parohie, în condiţiile în care, cel puţin în Transilvania, numeroase parohii ortodoxe nu depăşesc 100 de familii, din care multe sunt îmbătrânite şi nu dispun de resursele financiare necesare.

Pentru a le asigura un statut demn şi un trai decent, ar trebui ca preoţii să fie salarizaţi integral de stat. O asemenea măsură se impune cu atât mai mult în Transilvania, unde celelalte biserici şi culte sunt sprijinite substanţial sub aspect financiar din străinătate. Bisericile tradiţionale maghiare (romano - catolică, reformată, unitară şi evanghelică) sunt ajutate din Ungaria şi de emigraţia maghiară din Occident. Cultele protestante (penticostal, baptist, adventist ş.a.,) sunt ajutate din Occident. Biserica Română Greco-Catolică ca şi Biserica Romano-Catolică sunt ajutate de Vatican. În schimb, sprijinul statului român faţă de Biserica Ortodoxă a început să se diminueze şi pot să dau exemplu în acest sens faptul că în cursul acestui an, începând din luna iunie, în judeţul Satu Mare a fost suspendată salarizarea a 300 de angajaţi auxiliari (clopotarii) din parohii ortodoxe, care primeau salariul minim pe economie.

Cu tot respectul pentru aceste culte şi faţă de valorile ecumenice, în mod paradoxal, o anumită ploconire în faţa Occidentului şi o preluare exhaustivă a principiului discriminării pozitive au generat o discriminare tot mai vizibilă a Bisericii Ortodoxe Române majoritare, care a început să se simtă neglijată şi marginalizată, deşi de aproape două decenii Biserica se situează pe primul loc în încrederea populaţiei.

Clasa politică românească a refuzat să-i acorde Bisericii Ortodoxe Române statutul de biserică naţională, deşi aproape 87% din locuitorii României s-au declarat ortodocşi la ultimul recensământ al populaţiei. Iar coaliţia politică PD-L - PNL - UDMR a afectat profund Biserica Ortodoxă Română prin iniţierea şi adoptarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, statuând principiul restitutio in integrum, ce este favorabil Bisericii Române Greco-Catolice, care revendică biserici şi alte bunuri imobiliare aferente (case parohiale, capele, cimitire, terenuri, păduri) în Transilvania.

În reglementarea acestei probleme trebuia ţinut cont de mersul cronologic şi logic al lucrurilor. Până la începutul secolului al XVIII-lea, când Transilvania a fost anexată de Imperiul Habsburgic, care a împuns religia catolică în rândul unei părţi a populaţiei româneşti, prin înfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma (Greco- Catolică), românii ardeleni au fost ortodocşi, iar bisericile lor au aparţinut Bisericii Ortodoxe. Imperiul Habsburgic a adus şi a impus, pe lângă cultul greco-catolic, şi sistemul cărţilor funciare, în care bisericile româneşti au fost înscrise ca fiind proprietatea Bisericii Greco-Catolice. Recunoaştem meritele Bisericii Greco-Catolice în ce priveşte trezirea conştiinţei naţionale şi în realizarea unităţii naţionale, dar Biserica Ortodoxă Română nu are nicio vină pentru desfiinţarea acestui cult de către regimul comunist în anul 1948, când lăcaşurile acesteia au fost preluate sau repreluate de Biserica Ortodoxă Română, împreună cu credincioşii.

În ultimele două decenii, Bisericii Greco-Catolice i-au fost retrocedate o serie de biserici şi catedrale din localităţi urbane din Transilvania, printre care şi catedrala "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din municipiul Satu Mare. Retrocedarea acestei catedrale a avut loc în anul 2006, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, fiind justificată de faptul că sute de credincioşi greco-catolici au participat după 1989 la slujbe religioase sub cerul liber, în parcul central din municipiul Satu Mare, iar în imediata apropiere a acesteia, la circa 100 de metri, se află o catedrală ortodoxă (Adormirea Maicii Domnului).

În ultimii ani, încurajaţi de prevederile Legii 247/2005, reprezentanţii Bisericii Greco-Catolice au declanşat procese de retrocedare în 31 de parohii din localităţi rurale din judeţul Satu Mare, pretinzând, în baza înscrierilor din Cartea Funciară, restituirea în natură a bisericilor ortodoxe cu bunurile imobiliare aferente (case parohiale, cimitire, terenuri, păduri).

În majoritatea parohiilor în litigiu sunt înregistraţi doar de la 1 până la 10 ori câteva zeci de credincioşi greco-catolici, aceştia reprezentând o minoritate infimă.

În majoritatea parohiilor în litigiu nu există preoţi greco-catolici ori consilii curatoriale constituite. Cu toate acestea, Biserica Greco-Catolică a iniţiat acţiuni de retrocedare în justiţie prin preoţi greco-catolici din alte parohii din judeţul Satu Mare sau chiar din judeţe învecinate (Sălaj, Bihor).

Într-un asemenea context, se impune intervenţia legiuitorului pentru reglementarea unor astfel de situaţii litigioase, în care lăcaşurile de cult şi bunurile imobiliare aferente au rămas înscrise în Cartea Funciară ca fiind proprietatea Bisericii Greco-Catolice, iar credincioşii din parohia respectivă sunt ortodocşi aproape în totalitate (90 - 99%). Pentru reglementarea unor astfel de situaţii, în cursul anului 2008 au fost iniţiate două proiecte de lege de către parlamentari din Transilvania, unul de către un grup de deputaţi PSD, iar celălalt de către un grup de deputaţi PD-L. Cele două proiecte de lege prevăd, în esenţă, ca, în cazul unor astfel de litigii, lăcaşul de cult şi bunurile imobiliare aferente să revină cultului majoritar din parohia în cauză, urmând ca celălalt cult să primească despăgubiri de la stat. Ambele proiecte de lege au fost îngropate însă de fosta guvernare PNL-UDMR, la ora actuală zăcând în sertarele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

Pentru sensibilizarea Parlamentului în acest sens, astăzi se va prezenta la Senat şi la Camera Deputaţilor o delegaţie de 50 de preoţi ortodocşi reprezentând parohii din judeţele Satu Mare şi Maramureş care au fost acţionate în judecată de Biserica Greco-Catolică pentru retrocedarea proprietăţilor bisericeşti.