Parliamentary debates

Domnul Tiberiu Bărbuleţiu:

Problematica exploatării de la Roşia Montană este cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate, atât de către factorii politici cât şi de societatea civilă. Acest subiect revine în forţă în atenţia opiniei publice, prin numeroasele articole publicate pe această temă, dar şi prin trimiterile directe din cuprinsul ultimului proiect-raport prezentat de Pierre Moscovici în Parlamentul European.

Sfidând parcă toate aceste semnale, firma exploatatoare canadiană desfăşoară o muncă asiduuă de convingere a publicului în legătură cu binefacerile acestui proiect, prezentat ca o mană cerească pentru zonă. Aflată în plină campanie de comunicare, ea încearcă să manipuleze opinia publică, şi nu numai, cu scopul să înlesnească procesul de obţinere a autorizaţiilor. Printre aceste eforturi s-a numărat şi difuzarea de spoturi publicitare pe renumitul National Geographic Channel International, în scopul promovării acestui proiect minier. Informat fiind asupra adevăratului impact pe care proiectul l-ar produce, postul de televiziune a retras orice reclamă pe acest subiect. În acelaşi registru se înscrie şi eşecul înregistrat în urma rezilierii contractului de publicitate de către Academia Caţavencu.

Pe lângă aceste lovituri de imagine date lui Gabriel Resources, o sentinţă irevocabilă a Curţii de Apel Alba, prin care i-a fost suspendat firmei canadiene acordul de mediu pentru 39 de puncte de foraj la Roşia Montană, înclină mult balanţa în favoarea contestatarilor acestui proiect.

Sunt de salutat aceste acte de justiţie, cu atât mai mult cu cât apostrofările oficialilor europeni din mai sus amintitul raport au ca adresă directă exploatarea de la Roşia Montană. Trei ecologişti, J. Lagendijk, M. Horacek şi Istvan Szent-Ivanyi au cerut, în două amendamente ale Raportului, cu trimitere explicită la proiectul Roşia Montană, în primul rând armonizarea cu legislaţia europeană în domeniu, dar şi suspendarea tuturor lucrărilor preliminare începerii exploatării, până la obţinerea tuturor aprobărilor. S-au solicitat totodată consultări cu ţările vecine şi atenţie maximă acordată acestor proiecte miniere de proporţii.

În ceea ce priveşte acest proiect nu mi se pare că a fost respectată ordinea firească a lucrurilor. Consider o anomalie faptul că, fără studiu de impact, fără autorizaţie de mediu, fără să existe o certitudine că această investiţie este legal-realizabilă s-au dat tot felul de aprobări pentru relocări, strămutări, executări de drumuri şi alte lucrări de amenajare. Cei care asigură managementul acestui proiect au sărit nişte etape şi nu mi se pare deloc logic că în loc să-şi obţină autorizaţiile necesare pentru a începe legal exploatarea la Roşia Montană dânşii alocă bani pentru... publicitate.

Fără a mă pronunţa pro sau contra unui astfel de proiect, responsabilitate care aparţine altor foruri, nu pot să nu iau ca reper experienţa mondială în domeniu. Astfel, în baza principiului prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor, precum şi a celui conform căruia &^171;poluatorul plăteşte&^187;, înscrise în Legea protecţiei mediului, consider necesară o monitorizare continuă a activităţii acestei firme de către forurile responsabile, cu obligaţia de a pune la dispoziţia opiniei publice rezultatele monitorizării.

Numai în acest fel putem convinge Uniunea Europeană că principiul dezvoltării durabile, în spiritul căruia se derulează acest proiect, nu este pură demagogie şi respectăm convenţiile internaţionale în domeniu.