Parliamentary debates

Domnul Ioan Munteanu:

"Recensământ cu controverse"

Este primul recensământ organizat în România după metodologia europeană, dar, din păcate, datele legate de desfăşurarea sa scot la iveală o serie întreagă de neînţelegeri şi de greşeli neprevăzute din start.

Persoanele au fost obligate să furnizeze, pe propria răspundere, informaţiile prevăzute în programul de recensământ, cu precizarea că nerespectarea acestora atrage răspunderea convenţională a celor vinovaţi. Mulţi dintre cetăţeni, însă, nu au înţeles faptul că aceste date sunt absolut necesare pentru întocmirea statisticilor naţionale şi au refuzat colaborarea cu cei angajaţi în această acţiune.

Pentru a se evita dubla înregistrare a datelor personale ale unei persoane, oficialii Institutului Naţional de Statistică au recomandat cetăţenilor să-şi declare CNP-ul, solicitare care ulterior a fost lăsată la bunul-plac al celor recenzaţi, dar devenită obligatorie la doar câteva ore distanţă, după ce purtătorul de cuvânt, responsabil de starea de confuzie creată, a fost destituit din funcţie. Mulţi dintre cetăţeni au refuzat să ofere aceste date şi pentru că anumite posturi de televiziune au insistat să nu se dea respectivul cod pentru că el va fi direct legat de fraudarea alegerilor din 2012. Concluzia conferinţei de presă a fost una singură: cei care nu vor fi de acord să-şi declare codul numeric personal, riscă să fie amendaţi, contravenţiile fiind de 1.500 - 4.500 de lei. În absenţa acestui cod, un cetăţean care are mai multe locuinţe, poate apărea în mai multe formulare, fapt ce ar fi în contradicţie cu situaţia reală.

Alte imperfecţiuni ale modului în care a fost gândit acest recensământ sunt legate de formularele destul de stufoase şi greoaie care au creat probleme recenzorilor din afara sistemului administrativ, de absenţa persoanelor de la domiciliu, de suspiciunea şi de lipsa de colaborare în furnizarea datelor exacte, de informaţiile aproximative referitore la cei plecaţi să muncească în străinătate, de timpul îndelungat pe care îl presupune completarea formularelor şi codificarea datelor... Unii recenzori au fost împiedecaţi de către agenţii de pază din zone rezidenţiale din Bucureşti să intre în legătură cu locatarii, altora nu li s-au deschis uşile, iar unii dintre ei au fost agresaţi pur şi simplu. Probleme s-au înregistrat şi în cazul cetăţenilor străini pentru care a fost nevoie de translatori, dar şi atunci când cei desemnaţi să facă recensământul nu au reuşit să ajungă la locuitori din cauza haitelor de câini maidanezi(!).

În concluzie: din cauza motivelor deja enumerate, dar şi a altora de natură specială, ritmul de recenzare a fost destul de lent. Cu toate că s-a precizat clar că informaţiile sunt confidenţiale, că formularele vor fi distruse după ce datele vor fi centralizate şi că nu e vorba de centralizarea persoanelor, ci doar de date statistice legate de populaţia României, colaborarea dintre recenzori şi cetăţeni a fost una neaşteptat de greoaie. Încă o dată s-a demonstrat faptul că legea nu este lege în egală măsură pentru toată lumea, atâta vreme cât se poate număra populaţia ţării cu sau fără elementul de identificare care este CNP-ul, singura măsură de verificare a calităţii datelor, în vederea evitării omisiunilor sau a dublei înregistrări a persoanelor.

Zilele următoare vor aduce probabil în prim plan multe alte nereguli, asta şi pentru simplul fapt că acest recensământ nu a beneficiat de o campanie publicitară pe înţelesul tuturor, desfăşurată cu mult timp înainte. Dacă Institutul Naţional de Statistică şi Guvernul României ar fi oferit informaţiile strict necesare pentru buna înţelegere a modului de desfăşurare a acestei inventarieri a populaţiei, cu siguranţă toate aceste aspecte neplăcute nu s-ar mai fi semnalat.