Parliamentary debates

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

"Ţara fără sărbători"

Dacă în vremurile de demult românii aveau - pe lângă sărbătorile tradiţionale religioase - şi alte forme de manifestări publice, menite să marcheze momentele importante din viaţa lor, astăzi am devenit Ţara Parastaselor.

Din istorie se ştie că ei participau cu entuziasm la petreceri câmpeneşti în care se săvârşeau ritualuri emoţionante precum decapitarea, spânzurarea, tragerea în ţeapă sau pe roată, ori alte forme mai plăcute de trecere în eternitate. De atunci datează strigăturile intrate în folclor ,, la ţepe...la ţepe...", pe care le aduce în actualitate însuşi Cel mai iubit dintre pământenii portocalii -Preşedintele " Spectacolul era grandios şi asigura publicitate gratuită, în absenţa mijloacelor de informare în masă.

După consumarea momentului solemn, se duceau să se răcorească la o bere şi la un grătar, ca în vremurile bune de 1 Mai sau la 23 August, iar când ajungeau acasă se răzbunau şi pe neveste, ceea ce asigura şi creşterea natalităţii. Şi toată lumea era mulţumită! Nu ca astăzi, când ne-am pierdut vigoarea şi aşteptăm ordonante de urgenţă ca să vedem pe câţi bani ne învrednicim să facem un copil după tehnologii naturale, însămânţare artificială cu un tată din eprubetă, din frigider sau ,,in vitro" " Plăcerea este asigurată 100% "

Astăzi ne-am ramolit ţi ne-am făcut de râsul lumii, căci n-am reuşit să ne însuşim nici o tehnologie mai acătării în materie , de la campioana mondială a democraţiei, aşa cum ar fi scaunul electric şi injecţia letală.Ce spectacole grandioase ar fi pus în scenă Sergiu Nicolaescu pentru a suplini lipsa de sărbători ! Vă asigur că populaţia ar renunţa şi la indexări dacă i-ar vedea în fotoliile electrice confortabile pe distinşii noştri mafioţi ! Poate că unii dintre ei ar avea şansa să fie sanctificaţi. Şi ce plăcut ne-ar gâdila pe noi la ureche numele unor candidaţi la eternizare precum: Fane, Dinu şi mulţi alţii pe care vă las plăcerea să-i nominalizaţi, ca la Premiile Oscar. Până şi şomerii ar lăsa la buget jumătate din ajutoare, iar handicapaţii adevăraţi ar renunţa la micile pomeni guvernamentale.

Cea mai mare realizare ar fi aceea că s-ar întoarce acasă şi investitorii din străinătate, lăsând lebedele să-şi vadă liniştite de dansul lor graţios. Sărbătorile se vor selecta singure din bogăţia de evenimente care au loc zilnic, cum ar fi; Victoria de la Stoeneşti asupra minerilor, Pacea de la Tismana, Botezul odraslei lui Fane Spoitoru, Războiul Ţărănist, Debarcarea lui Petrică, Întoarcerea Fiului Risipitor la moşiile străbune, Genocidul canin, Acţiunile Ţigareta I, II, III, Răpirea din Serai a jurnaliştilor, Crucificarea de la Tanacu, Învierea lui Stolo, Drumul Crucii spre Europa, reabilitarea lui Pacepa, moartea la pachet legislativ şi multe altele, pe care geniul popular le mai poate scornici.

Poate că până la urmă se va descoperi şi 1 Decembrie naţional la care să se raporteze cu demnitate toţi românii. Zilele tulburi, sângeroase, violente şi funebre ale lunii decembrie să le declarăm momente de doliu şi de pietate.