Parliamentary debates

Domnul Vasile Puşcaş:

Declaraţie politică privind semnalele îngrijorătoare primite de către România în ceea ce priveşte stadiul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Devin tot mai frecvente semnele de îngrijorare din partea cetăţenilor UE privind capacitatea României de a face faţă statutului de membru al Uniunii, la 1 ianuarie 2007.

Un studiu recent dat publicităţii de Reuters, semnalează faptul că, faţă de luna noiembrie 2005, probabilitatea aderării României la UE în 2007 s-a redus cu 10%. Cum îşi explică oficialii români această constatare?

În noiembrie 2005, după ce Comisia Europeană a transmis Raportul de monitorizare care conţinea avertismente pentru cele câteva domenii critice din procesul de pregătire pentru aderare, Executivul clama pe toate canalele de ştiri că "suntem în grafic", că este respectat calendarul de pregătire. Astăzi, la trei luni de la Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, efectele dubitative ale gestionării acestui calendar îşi fac simţite efectele.

Tentativa de luptă împotriva corupţiei este viciată de un lanţ de scenarii prefabricate, care au drept ţintă adversarii politici reali şi imaginari ai actualei administraţii. Se încearcă deliberat provocarea unei crize instituţionale în sistemul juridic, pentru a ascunde întârzierea reformei justiţiei. Timp de un an am avertizat că aşa zisa reformă a justiţiei pleacă de la o premisă falsă: nu legislaţia în sine era o problemă, ci modul de aplicare şi implementare a legislaţiei comunitare.

Pe de altă parte, relaţia dintre Executiv şi Legislativ nu este una firească. Este anormal ca în faţa propriilor eşecuri, miniştrii să critice deciziile Parlamentului. Într-un sistem democratic, membrii Guvernului ar trebui să vină în faţa Parlamentului pentru a-şi argumenta proiectele de lege pe care vor să le promoveze. Până la urmă, capacitatea legiferării aparţine acestui for.

Oare nu au înţeles guvernanţii noştri că procesul de pregătire este un act de voinţă internă, iar nu efectul unor avertizări externe?

Câte alte rapoarte şi avertizări mai trebuie să citească unii din membrii actualului Guvern pentru a înţelege că este necesară continuarea implementării angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare şi, mai ales, dezvoltarea unor politici coerente şi consecvente?

În 2005, Guvernul a irosit timp preţios în procesul de pregătire internă, încercând tot felul de stratageme, care nu au făcut decât să complice aplicarea strategiei naţionale de pregătire pentru aderare. Modul cum funcţionează procesul de coordonare a pregătirii pentru aderare este un exemplu grăitor.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Solicităm Coaliţiei de Guvernare să-şi tempereze luptele interne pentru influenţe clientelare şi căutarea duşmanilor externi, cu orice pretext, şi să-şi dedice efortul mandatului imperativ pe care-l are, acela de a pregăti corespunzător România pentru momentul aderării la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007.

Vă mulţumesc.