Parliamentary debates

Doamna Adriana Mihaela Rusu:

"Simptomele unei economii bolnave"

În anul 2005 întreaga vină pentru nerespectarea ţintelor planificate a fost pusă în cârca PSD. Mă întrebam cât va mai dura această situaţie? A venit şi anul 2006. Asistăm la o deteriorare a încrederii industriale. Grupul pentru Economie Aplicată atrage atenţia că ritmul de creştere a producţiei industriale va încetini şi mai mult în primul trimestru din 2006, putând chiar să înregistrăm ritmuri negative. Corespunzător primului trimestru din acest an, indicele GEA a coborât la minus 6, faţă de plus 14,5, în aceeaşi perioadă a anului 2005.

Lipsa investiţiilor, nivelul şomajului, nivelul redus al producţiei au determinat acest lucru. Specialiştii BNR estimează că ritmul de creştere al productivităţii industriale se va încetini şi mai mult, din cauza cererii insuficiente.

Nici ţinta de inflaţie de 5% pe 2006 nu va fi respectată. Din ţinta de 5% deja o cincime este atinsă după prima lună. Luna ianuarie a fost o lună cu costuri mari, iar pentru dezinflaţie leul ar trebui să se întărească, ceea ce va afecta exportatorii şi am fi puşi în postura de a creşte şi mai mult deficitul de cont curent Banca Centrală, pe 15 februarie 2006, cu ocazia prezentării noului raport privind ţinta de inflaţie a prognozat că inflaţia, va fi de 6,5%.

Economia românească este o economie care produce inflaţie. În acest an inflaţia nu se va situa la limita de sub 8%.

Pentru a stăpâni inflaţia, Banca Naţională a majorat din nou dobânzile, de la 7,5% la 8,5%, concomitent cu creşterea ratei rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în valută ale instituţiilor de credit de la 35% la 40%, lovind iar în populaţia acestei ţări.

De asemenea, deficitul balanţei de plăţi este de aproximativ 15% din PIB, şi deficitul bugetar de 1,2%. Aceste cifre demonstrează că economia României este o economie "bolnavă", adusă în această stare de Guvernul Tăriceanu.