Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ana:

"România 2020"

În urmă cu ceva timp am participat la o dezbatere pe tema "Implicaţiile Strategiei Europa 2020 pentru dezvoltarea locală durabilă" organizată de Institutul de Politici Publice în colaborare cu Ministerul Afacerilor Europene.

Strategia Europa 2020 se doreşte a fi atât o evoluţie pentru ieşirea din actuala criză, dar şi o nouă viziune care să conducă la creşterea ocupării, a productivităţii şi a coeziunii economice, sociale şi teritoriale în Europa secolului XXI.

România, ca stat membru al UE, încearcă să-şi stabilească ţintele strategiei proprii de dezvoltare urmând realizarea aceloraşi obiective ca şi UE, dar la dimensiunile şi condiţiile interne.

Sunt, de urmărit în mod expres din cele cinci obiective două, şi anume:

Energia şi schimbări climatice (20/20/20) cu cele trei componente, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final şi creşterea eficienţei energetice;

Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei.

Ambele obiective au valoarea de pornire zero şi trebuie să ajungem până în anul 2020 la 20% pentru primul obiectiv, iar pentru al doilea să reducem cu 500.000 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi incluziune socială dintr-un total pe care guvernul nu l-a precizat exact niciodată şi nici nu cred că îl cunoaşte!

Instrumentul pragmatic prin care România implementează Strategia Europa 2020 este Programul naţional de reformă 2011-2013, adoptat în şedinţa de Guvern din 29.04.2011 şi transmis la Comisia Europeană.

Deşi la întocmirea PNR au avut loc consultări bilaterale cu Comisia Europeană, s-au organizat trei mese rotunde destinate priorităţilor din strategie, cred că nu s-a realizat lucrul cel mai important, şi anume: "un consens" politic pentru implementarea Planului Naţional de Reformă.

Lipsa "consensului politic" va face aproape imposibilă atingerea ţintelor din strategie. De fapt, astăzi, România, cetăţenii ei, plătesc tributul neînţelegerilor politice, al lipsei de consens în dezvoltarea locală durabilă.

Cei 3,7% atraşi de România din fondurile europene reprezintă incapacitatea autorităţilor centrale, dar şi lipsa de dialog şi consens privind viziunea şi obiectivele pe care le avem în acest proces de strategie a Europei 2020.

Bugetul UE pe perioada 2014-2020 va avea la bază Strategia Europa 2020, principalul instrument de creştere a competitivităţii economice. Ministerul Afacerilor Europene a prezentat Guvernului Boc 100 proiecte de investiţii. Guvernul Boc a fost de acord şi a acceptat adoptarea sau prezentarea unei liste cu o sută de proiecte majore, prioritare pentru România.

O idee foarte bună, dar care scade în importanţă dacă această listă nu este acceptată de întreaga clasă politică. Este foarte important acest lucru pentru a se elimina arbitrariul şi clientelismul politic. Este foarte important pentru a nu fi uitată prin sertarele viitoarelor guverne. Este foarte important pentru toţi românii care trebuie să cunoască şi să spere la un viitor mai bun.

S-au scris mii de proiecte locale, regionale, naţionale care zac de ani de zile prin sertarele unor funcţionari care ascultă numai de ordin politic. România 2020 nu poate fi creată la un ordin politic. România 2020 trebuie să fie România consensului naţional. România 2020 trebuie să fie România românilor.