Parliamentary debates

Domnul Eugen Bejinariu:

România se află într-o situaţie complexă, controversată, dar mai ales într-o mare stare de sărăcie. în această situaţie grea m-am gândit ca declaraţia mea politică de astăzi să poarte un titlu semnificativ: "Puteam să mai minţim 6 luni".

Separarea în timp a alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare a făcut posibilă o îndesire a campaniilor electorale: alegeri locale în 2008, alegeri parlamentare-2008, alegeri europarlamentare - 2009 şi alegeri prezidenţiale în 2009.

Campanie electorală înseamnă la noi mari cheltuieli pornind de la afişe, pliante şi postere şi terminând cu mita electorală sub diferite forme, începând cu găleata portocalie şi terminând cu plicul cu bani. La alte niveluri, promisiunea a însemnat funcţii, ranguri şi roluri sociale încărcate de avantaje. Nimeni nu ştie oficial sumele cheltuite, iar cele mai multe sume sunt asigurate pe căi oculte foarte diferite. La Suceava ne amintim de uriaşa risipă de materiale la alegerile prezidenţiale, când pe fiecare stâlp al reţelei electrice a fost montat un tablou în ramă cu suporţi metalici pentru bună fixare. Şi aceasta fiind doar una din mulţimea formelor de exprimare a promisiunilor PDL. Ne putem închipui cât a costat doar o singură adunare electorală la care liderii PDL şi-au susţinut candidatul la preşedinţie.

Campania electorală înseamnă la noi şi promisiuni, foarte multe promisiuni, unele de domeniul fanteziei. Atât de mult s-a utilizat promisiunea, încât a provocat cel puţin două urmări: candidaţii într-o campanie electorală au "dreptul" să facă orice promisiune; aleşii obişnuiţi a face promisiuni continuă să promită şi în afara campaniei electorale, ca şi cum lumea trăieşte din promisiuni.

Campanie electorală înseamnă acum la noi, în politica PDL, şi a spune minciuni. "Am spus minciuni prin omisiune" - spune un ministru PDL şi "Am fi putut continua să minţim" spune alt ministru PDL. Această declaraţie publică, bine cunoscută de cetăţeni, duce politica şi pe oamenii politici, în general, în cea mai gravă circumstanţă morală. Să faci din renunţarea la a mai spune minciuni drept un merit, un act de bravură pentru PDL aflat la guvernare, este adevărata faţă a oamenilor Puterii, dar mai ales aducerea în politică a unei conduite grave, compromiţătoare şi periculoase social. Iată că cei care ne spun minciuni, vin acum şi ne îndeamnă la solidaritate şi la acceptarea austerităţii.

Trebuie să propunem şi să susţinem aşezarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale la aceeaşi dată şi deci cu o singură campanie electorală, iar minciuna la oamenii politici să fie socotită infracţiune şi sancţionată prin lege.

Oare cum ne califică lumea politică europeană după ce a aflat că oamenii politici de la guvernarea României au spus minciuni poporului român?