Parliamentary debates

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Chestiunea ţărănească 144 de ani de la adoptarea primei Constituţii a României

La adoptarea primei Constituţii a României, care a avut loc la 1 iulie 1866, ţărănimea, majoritară în România la acea dată, a avut o contribuţie covârşitoare.

Ţăranii şi-au dorit un stat unitar independent, puternic care să facă faţă modernizărilor de care avea nevoie întreaga zonă balcanică, scăpată de sub dominaţia diferitelor imperii.

Ţăranii şi-au dorit să fie stăpâni în ţara lor pe pământ, pe animale, pe vatra strămoşească.

Anticipez cu două zile acest eveniment important deoarece, pe 1 iulie vom fi în vacanţă parlamentară, şi datorită faptului că Constituţia României şi astăzi reprezintă un element de modernizare a statului român, cu atât mai mult cu cât şi astăzi există o comisie a Parlamentului României care lucrează la revizuirea Constituţiei, aşa cum o cer noile condiţii în care România este membră a Clubului politic Uniunea Europeană.

Ţăranii au rămas şi astăzi cu acelaşi sentiment de frustrare pentru că reprezentarea lor în Parlament este inexistentă, ţăranii nefiind prezenţi în Parlament.

Nu avem nici măcar un moş Ion Roată!

Redau mai jos etapele de revizuire a Constituţiei:

• Constituţia din 1923;
• Constituţia din 1938;
• Constituţia din 1948;
• Constituţia din 1952;
• Constituţia din 1965;
• Constituţia din 1991;
• Constituţia din 2003.

Aduc astăzi, aici, un cuvânt de aleasă preţuire pentru regretatul prof.univ.dr.Antonie Iorgovan, considerat "părintele Constituţiei democratice din anul 1991" şi îmi exprim satisfacţia că am fost şi eu unul din cei care alături de domnia sa am făcut parte atât din Constituantă, cât şi din comisia care a lucrat efectiv la textul Constituţiei din 1991.

Îmi exprim speranţa că în urma revizuirilor care se vor aduce de către comisia înfiinţată în acest an statul român va deveni mai puternic şi mai apropiat intereselor ţăranilor, a locuitorilor din zona rurală care reprezintă, asemenea altor ţări membre UE, 60% din populaţie.