Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Bugetul pe 2012 - echilibrat, prudent, încurajează crearea de noi locuri de muncă"

Perioada următoare va fi cu siguranţă marcată de discuţiile privind bugetul pe 2012. Nu cred să fi existat vreun alt moment în ultimii 10 ani în care această lege atât de importantă să atragă în jurul său atâta atenţie. Motivul principal este acela că 2012 va fi un an foarte important, în care România trebuie să arate încotro vrea să meargă. Fie continuă pe drumul reformelor şi al investiţiilor, consolidându-şi astfel creşterea economică din 2011. Fie se întoarce la practici specifice anilor electorali, generând dezechilibre şi mai mari cu efecte negative semnificative în viitor.

Propunerea de buget cu care Cabinetul Boc va veni în faţa Parlamentului pentru un vot de susţinere este rezultatul unei munci analitice şi sintetice foarte serioase. Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării - toate cifrele prezente în proiectul de buget au primit deopotrivă girul Fondului Monetar Internaţional, dar şi al Comisiei Europene. Avem nevoie de o execuţie bugetară cel puţin la fel de bună ca în 2011 pentru a rezista valului al doilea al crizei economice care vine dinspre zona euro.

Elementul cel mai important este că ne propunem o creştere economică mai mare decât anul acesta: vrem să obţinem un plus la PIB între 1,8% şi 2,3%. Ceea ce înseamnă că anul viitor poate fi mai bun decât anul acesta. Creşterea economică s-ar traduce printr-o creştere a veniturilor bugetare de 13,5%. Asta pe fondul aproape al unei stagnări a cheltuielilor bugetare. Faptul că în 2012 dorim venituri mai mari şi cheltuieli limitate arată că măsurile de reechilibrare bugetară luate în a doua jumătate a anului 2010 au dat roade.

Problema deficitului bugetar a fost poate cea mai dezbătută în ultima perioadă la nivelul mass-mediei româneşti. Asumarea unei ţinte mai mici (1,9%) arată faptul că Guvernul Boc este responsabil. România nu are o problemă în a se împrumuta acum - de altfel, avem una dintre cele mai mici datorii publice din Europa. Important este însă la ce costuri ne împrumutăm, care sunt dobânzile pe care le plătim pentru a acoperi deficitul bugetar. Decizia de a limita deficitul bugetar în an electoral este unică în istoria de după 1990 a ţării. E o dovadă că nu sacrificăm viitorul pentru a mai obţine câteva voturi. Aduc aminte tuturor că în anul celei mai mari creşteri economice (2008), România a avut un deficit bugetar uriaş (5,2% din PIB), generat de măririle iresponsabile de pensii şi salarii. An de an, trebuie să acoperim deficitul bugetului asigurărilor sociale. Spre exemplu, în 2012, trebuie să mutăm 13,8 miliarde de lei pentru a acoperi plata pensiilor. E vorba de mai bine de 3 miliarde de euro care ar fi putut merge spre investiţii, spre locuri de muncă, spre dezvoltarea infrastructurii sau spre cofinanţarea proiectelor europene, iată un motiv pentru care pornim anul viitor de la premisa prudentă că nu se vor mări pensiile şi salariile. E pentru prima dată când o majoritate politică vine în faţa electoratului şi spune că va mări nivelul salarizării bugetarilor sau al pensiilor doar dacă economia merge bine. Până acum, mereu s-a vândut vrabia din mână pe cioara de pe gard.

Există însă veşti bune, chiar foarte bune - în 2012 vor fi mai mulţi bani pentru investiţii. Vrem să creăm 100.000 de noi locuri de muncă. E o sumă ambiţioasă, dar corectă, având în vedere că România are una dintre cele mai mici rate ale şomajului la nivelul UE. Nu puţini dintre aceşti 100.000 de români care-şi vor găsi noi locuri de muncă, o vor face pe fonduri europene. Pentru 2012, rata cofinanţărilor creşte cu 50%, atingând suma de 12 miliarde de lei.

Vom atrage mai mulţi bani europeni - de altfel, de aici ar trebui să acoperim acea gaură generată de deficitul bugetar mai mic asumat.

Bugetul pentru anul viitor nu este unul de austeritate. România, spre deosebire de multe alte ţări ale Uniunii Europene care nu au acţionat la timp, nu trebuie să ia noi măsuri de ajustare bugetară. La noi, nu se vor mai tăia pensii, salarii sau alte prestaţii sociale. Prudenţa rezidă din această îngheţare temporară a lefurilor bugetare şi a indexării pensiilor. Dacă se va dovedi că lucrurile merg bine, nimic nu ne va împiedica să mărim pensiile şi salariile. Cred că este mai corect faţă de români să ştie situaţia reală şi să nu se mai afle în postura de acum câţiva ani de a creşte iresponsabil pensii şi salarii, pentru ca în anii viitori să fie nevoie de ajustări în minus. Nu dăm creşteri în 2012 pentru a obţine voturi, ca să avem de unde tăia în anii viitori. A venit timpul ca românii să aleagă guvernanţi responsabili, în detrimentul populiştilor care au o singură doctrină: promisiunile deşarte.