Parliamentary debates

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Guvernul Boc şi economia - baba şi MIG-ul..."

A încerca să găseşti, în Guvernul Boc, vreun ministru care să îţi dea o definiţie a cuvântului economie, e ca şi cum ai încerca să construieşti grădinile Raiului pe dunele Saharei! A încerca însă să găseşti vreun portocaliu împuternicit, prin fişa postului, să participe la creşterea bunăstării economice a naţiei, iar el chiar să şi facă tot ce a jurat la învestitură, e ca şi cum l-ai vâna pe Yeti - omul zăpezilor! Asta nu îi împiedică pe guvernanţii portocalii să bată câmpii chiar şi fără graţie! - despre marile şi multele succese economice întâmplate (har Domnului!) fix în mandatul lor...

Bunăoară, aflăm chiar din guriţa premierului că agricultura a avut un aport important în creşterea economică a trimestrului III, ceea ce arată că politica domnului Tabără a fost corectă, deci a putut ploua întocmai şi la timp! Nu spune premierul însă că agricultura este nefiscalizată cam 85% şi că la buget ajunge cam praful de pe tobă! Zice doar că trebuie susţinut programul de investiţii pentru menţinerea creşterii economice şi pe trimestrul IV. Astfel, vor creşte investiţiile în terenuri de fotbal în pantă, săli de sport în sate cu doar 30 de proaspeţi sau mai vechi pensionari şi bazine de înot închise imediat după inaugurare, ceea ce va duce la o creştere economică sporită, întrucât vin sărbătorile de iarnă şi intră iar valuta căpşunarilor în ţară, cu care se vor cumpăra cadouri şi cele necesare punerii pe masă pentru sărbătorirea Crăciunului şi Revelionului, adică bani mai mulţi în circuitele economice... C-aşa-i cu guvernul acesta: unde dai şi unde crapă...

De asemenea, se văicăreşte şi Boc, şi Băsescu, şi guvernul lor că n-au bani. Păi, haideţi să aducem bani la buget. Dar sigur vreţi asta? Multă lume deja se îndoieşte că aţi dori, într-adevăr, bani mai mulţi la portofelul naţional. Bine atunci... Şi ca să nu fim consideraţi absurzi, să începem cu înjumătăţirea parandărătului, să se mai dea jos clientela de partid din pat şi pentru doar 25.000 de euro, nu doar de la 50 sau 100 de mii în sus. Să se facă domnul Blejnar că mai şi munceşte, adică să mai şi colecteze niscaiva bani la buget, nu doar pentru partid. Să se renegocieze contractele de minerit, petrol, gaze şi energie, să se renegocieze redevenţele, să nu se mai facă excepţii pentru forajele de prospecţiuni petroliere, indiferent cine ar fi sondorul. Să nu se mai mărească aiurea bugetele serviciilor secrete. Să se micşoreze bugetul administraţiei prezidenţiale, că nu leşină domnul Turcan ori alţi yesmeni dacă, în an de criză, sunt săriţi de la decoraţii şi medalii pentru Meritul Băsist clasa-ntâia cu capă şi spadă. Să se micşoreze bugetul lăsat la dispoziţia primului-ministru, iar acesta să fie folosit pentru adevăratele calamităţi, altele decât Guvernul Boc şi acoliţii săi. Dacă se mai reduce şi Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, iarăşi poate fi o sursă de bani, pentru că, măcar momentan, primarii pot sta şi nemituiţi, pădurile patriei pot sta şi fără poteci asfaltate, iar un drum comunal poate fi chiar mai bun dacă se folosesc lianţi macromoleculari în loc de asfalt, mai ales că acele costuri sunt doar la o zecime din preţul unei asfaltări proaste! În plus, asfaltările de la buget nu e musai să fie de 3-4-5 ori mai scumpe decât cele făcute cu bani europeni! Şi dacă a venit vorba de găsit bani: leneşul la toate zice că nu poate, deci cine zice că nu poate face rost de bani, e un leneş care îşi calcă jurământul făcut în faţa naţiei, iar dacă îşi calcă jurământul, trebuie să plece!

Alt aspect, foarte grav de această dată: dacă guvernul zice că nu mai plăteşte propriile erori, sancţionate prin procese pierdute în instanţă, întrucât se vaită că n-are bani, ăsta e un exemplu negativ, de nerespectare a legii, omul de rând, care este mai sărac decât guvernul, fiind astfel îndemnat să nu mai plătească impozitele, taxele şi alte dări la stat! Regula-i simplă pentru guvern: nu vrei să mai plăteşti despăgubiri? Nu mai face prostii! Pentru că precedentul, odată creat, poate sta la baza unui haos cu urmări greu de imaginat, iar disoluţia şi ultimelor urme de autoritate a statului e tot ce ar mai lipsi pentru o dezintegrare finală şi rapidă a României. Deja unii se pregătesc să contureze pe hartă Ţinutul Secuiesc.

Şi toate astea pentru că puterea nu vrea să priceapă că Guvernul Boc şi economia se înţeleg precum baba cu MIG-ul, pregătind astfel sfârşitul unei mari naţii, care a început deja, cu milioane de suflete, să plece în bejenie...