Parliamentary debates

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Apel pentru eficienţa energetică şi utilizarea resurselor regenerabile"

Contextul european privind eficienţa energetică şi utilizarea resurselor energetice este dominat de răspunsul Uniunii Europene cu privire la realizarea obiectivului major de "combatere a schimbărilor climatice". Răspunsul este materializat prin prioritizarea politicilor din domeniul mediului şi al energiei, concretizarea acestora realizându-se prin pachetul legislativ "Energie-schimbări climatice" agreat de şefii de stat şi de guverne la Consiliul European din 13 decembrie 2008 şi adoptat în cadrul Reuniunii plenare a Parlamentului European din 17 decembrie 2008. Pachetul repartizează între statele membre, prin criterii şi ţinte, obiectivele UE asumate la Consiliul European de primăvară din 2007, respectiv de reducere la nivelul UE, până în 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în totalul consumului energetic, precum şi creşterea eficienţei energetice cu 20%. Practic, într-o formă simbolică, procesul poate fi numit 20-20-20.

În cazul încheierii unui acord global în domeniul schimbărilor climatice care să continue Protocolul de la Kyoto în perioada post-2012, UE îşi va asuma un angajament de reducere a emisiilor de GES de 30% faţă de nivelul înregistrat în anul 1990, cu condiţia ca şi celelalte ţări dezvoltate să îşi asume angajamente comparabile.

Pachetul legislativ conţine: Directiva 2009/29/CE-Directiva ETS revizuită, Decizia non-ETS - Decizia 2009/406/CE, Directiva privind energiile regenerabile (RES) - Directiva 2009/28/CE, Directiva privind stocarea geologică a CO₂ (CCS) - Directiva 2009/31/CE.

Directiva 2009/29/CE-Directiva ETS revizuită conţine schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Elementul de noutate este legat de extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră prin introducerea altor sectoare/categorii de instalaţii şi a altor gaze cu efect de seră (în prezent se aplică doar emisiilor de CO2). Documentul modificat este Directiva 2003/87/CE. Scopul modificării este legat deîmbunătăţirea şi extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Decizia non-ETS - Decizia 2009/406/CE are conţinutul legat deatingerea ţintei de reducere cu 20% a gazelor cu efect de seră până în anul 2020, faţă de anul 1990. În acest cadru, sectoarelor non ETS le revine un procent de reducere de 10% faţă de anul 2005, la nivelul întregului spaţiu UE. Sectoarelor non ETS sunt acelea care nu cad sub incidenţa schemei, ca de exemplu: transporturile, agricultura, deşeurile, serviciile, locuinţele, în principal instalaţiile de încălzire, instalaţii de capacitate mică care nu fac obiectul schemei de comercializare.Criteriul principal avut în vedere la distribuţia eforturilor de reducere între statele membre este p.i.b./cap de locuitor. Având în vedere diferenţele de dezvoltare economică şi luând în considerare necesitatea creşterii economice în noile SM, reducerea de 10% pentru sectoarele non ETS se reflectă prin ţinte diferite, situate între - 20% şi + 20%. România are prevăzut un procent de +19% faţă de anul 2005 pentru sectoarele non ETS. Cu toate acestea, posibilitatea de a creşte emisiile din surse non ETS cu 19% faţă de nivelul din 2005 determină, totuşi, necesitatea elaborării unor politici şi măsuri de limitare a emisiilor de GES în aceste sectoare, în cazul creşterii emisiilor în respectivele sectoare.

Directiva privind energiile regenerabile (RES) - Directiva 2009/28/CE are obiectivul de a controla consumul de energie în Europa şi intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile, împreună cu economiile de energie şi creşterea eficienţei energetice şi reprezintă cadrul comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile. Sunt prevăzute obiective naţionale obligatorii privind ponderea globală a energiei produse din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie şi ponderea energiei din surse regenerabile utilizate în transporturi. România trebuie să ajungă în anul 2020 la o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24% faţă de 17.8% în 2005, în creştere cu doar 6.2 %.

În înţelesul Directivei, energia din surse regenerabile nefosile este: energia eoliană, solară, geotermală, aerotermală, hidrotermală precum şi energia oceanelor, energia hidroelectrică, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, gaz provenit din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz. Principalele probleme pentru România în acest domeniu este reprezentat de: comerţul cu garanţii de origine pentru energii regenerabile; tranzacţionarea garanţiilor de origine; etichetarea energiei electrice produse din surse regenerabile; obiective RES pentru ţintele intermediare; criterii de durabilitate pentru biocarburanţi şi alte biolichide; îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Directiva privind stocarea geologică a CO₂ (CCS) - Directiva 2009/31/CE are scopul de a stabili cadrul legal pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon în două tipuri de formaţiuni: zăcăminte depletate de hidrocarburi, respectiv acvifere saline. Acest act normativ reglementează numai stocarea geologică a CO₂, etapa de captare urmând a se supune prevederilor Directivei 2008/1/CE IPPC, iar Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se va aplica transportului fluxurilor de CO₂ în scopul stocării geologice, dar şi captării de CO₂ şi siturilor de stocare. Statele membre îşi rezervă dreptul de a determina zonele de pe teritoriul lor în care pot fi selectate siturile de stocare. Acesta include dreptul statelor membre de a nu permite niciun fel de stocare în anumite părţi sau pe întregul lui teritoriu ori de a da prioritate oricărei alte utilizări a subteranului, precum exploatarea, producerea şi stocarea de hidrocarburi sau utilizarea geotermală a acviferelor.

De ce această prezentare tehnică puţin poate prea elaborată pentru o declaraţie politică? Motivaţia este legată de faptul că săptămâna 22.03-26.03.2010 a fost declarată "Săptămâna europeană a energiei durabile". Cu această ocazie, Gunther Oettinger, noul comisar european pentru energie, a arătat că promovarea eficienţei energetice şi a energiilor regenerabile se numără printre priorităţile majore ale mandatului său. În toată Europa, au fost organizate 267 de acţiuni în cadrul "Zilelor energiei", care au propus diverse activităţi. Astfel, la Nicosia, tinerii au participat la un concurs de desene şi afişe pe această temă; la Barcelona, o companie teatrală a interpretat o piesă destinată sensibilizării copiilor faţă de importanţa reducerii consumului de energie. În acest an, temele centrale ale Săptămânii energiei durabile au fost transporturile urbane şi dezvoltarea de reţele "inteligente" de distribuţie a electricităţii, făcând apel la noile tehnologii pentru a reduce impactul asupra mediului.

Energia durabilă fiind un element central al strategiei economice pe termen lung a UE şi al acţiunilor sale de combatere a schimbărilor climatice, consider că lipsa de acţiune a României în acest domeniu de activitate este dăunătoare pentru dezvoltarea durabilă preconizată. Cu această motivaţie, solicit guvernului prezentarea unui raport cu privire la realizarea planului de acţiune al grupului de lucru organizat la Departamentul Afacerilor Europene, cu participarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerului Finanţelor, cu atât mai mult cu cât statele membre trebuie să prezinte până la sfârşitul lui iunie 2010 un raport privind planul naţional de acţiune pentru eficienţă energetică şi utilizare a resurselor regenerabile ţinând cont de faptul că până în 2020, Uniunea Europeană şi-a propus să atingă un triplul obiectiv 20-20-20: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, ameliorarea cu 20% a eficienţei energetice şi creşterea până la 20% a ponderii energiilor regenerabile în consumul total de energie.

Al doilea motiv este legat de faptul că organizaţia parlamentarilor europeni care promovează eficienţa energetică, EUFORES, împlineşte 10 ani de activitate, iar reprezentanţii Parlamentului României ar trebui să prezinte un raport asupra acţiunilor întreprinse în cadrul parlamentar, la nivelul executivului şi al organizaţiilor profesionale.

Din acest motiv, vă propun o dezbatere la nivelul Parlamentului privind eficienţa energetică şi utilizarea resurselor regenerabile. Dezbaterea este necesară pentru a stabili mai corect şi mai eficient cadru legislativ necesar pentru ca România să atingă obiectivele europene stabilite.