Parliamentary debates

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Mari probleme de gândire logică"

De la o vreme, destul de scurtă, românul are senzaţia că nu mai înţelege nimic. Sau că înţelege atât de multe, încât are impresia că, totuşi, există mari probleme de gândire logică: ori la cel guvernat, ori are guvernantul ce tot lasă să se creadă că a cam luat-o razna! Dar, s-o luăm pe bucăţele...

Startul s-a dat la congresul (convenţia sau cum s-o fi chemat adunătura aia de ciocoi în X-uri şi Q-uri...) PDL-ului. Apoi, românul s-a trezit subit că e musai să vrea să schimbăm constituţia, pentru a-şi rezolva PDL-ul nişte probleme de eternizare la putere. După care că trebuie să se schimbe modul de organizare administrativ-teritorială şi să ne trezim cu judeţe mai puţine, dar mai mari, pentru a rămâne doar PDL-iştii la conducerea noilor judeţe, ca să se poată fura alegerile mai uşor, dacă tot au şi Ministerul de Interne... Cum visează Băsescu ceva noaptea, cum gata, a doua zi îl vedem pe micile ecrane băsnind cu un heirupism isteroid că, dacă nu facem ce şi cum i s-a năzărit lui, am pus-o, se dărâmă cerul peste România, cădem de pe harta Europei şi vine un tsunami din Marea Neagră să ne inunde găurile din pantofi! Însă n-am văzut pe nimeni că se îngrijorează de un lucru elementar: toate astea de la Băsescu se trag, numai că Preşedinţia n-are posibilitatea de iniţiativă legislativă. Asta e legea, chiar dacă nu convine! Stă şi se uită siderată o ţară-ntreagă în gura cuiva care nici măcar n-are voie, prin lege, să pâsâie pe anumite teme. Drăguţ e cum sar apoi Boc şi gaşca de zgomote ca din baie, cu aplauzele şi mătăniile lor cu tot, şi preiau pe nerumegate toate inepţiile. Normal, a doua zi zic pe dos, dar aşa-i la ei: curat murdar, nene Iancule... Dovada? Băsescu vorbea de regiuni şi Boc de voievodate, apoi ambii au cotit-o pe judeţe...

E fantastic şi cum mintea Băsescului luptă împotriva corupţiei: doar numeric! La Parlament, cică se va reduce corupţia dacă numărul parlamentarilor va scădea la 300! Două aspecte aici: în primul rând - şi cel mai important! - va scădea nivelul dreptului de reprezentativitate parlamentară al cetăţeanului. Vom fi antepenultimul stat european în ceea ce priveşte acest lucru, dar despre asta nu piuie nici un portocaliu absolut nimic! Plus că tot felul de guralivi zic să ne apucăm să facem calcule de reprezentare după normele europene. După care norme ale Italiei sau ale Suediei? Ale Germaniei sau ale britanicilor? Pentru că fiecare are alt număr în ce priveşte reprezentativitatea. Şi mai e un lucru pe care nimeni nu vrea să-1 ia în calcul: i-a întrebat cineva pe cetăţenii statelor europene dacă nu cumva îşi doresc şi ei o reprezentare mai largă? Mai mulţi parlamentari? Ce te faci, Băsescule, dacă răspunsul este afirmativ şi vor şi ei mai mulţi parlamentari pentru ţările lor? A făcut cineva vreun sondaj în acest sens? Nu? Atunci, despre ce vorbim - despre băsnelile cuiva care nu ştie ce să mai inventeze ca să creeze agenda publică, pentru a nu fi nevoit ca, apropiindu-se alegerile, să dea socoteală pentru dezastrul din ţară?

Un alt aspect este faptul că, scăzând numărul de parlamentari la 300, va fi mai multă putere în mâna unor oameni care vor cumpăra voturile cu chiar mai puţini bani decât la alegerile trecute. Nu spune nimeni că, de fapt, nu numărul parlamentarilor este problema României de azi, ci calitatea acestora, calitate pe care o putem vedea zilnic pe micile ecrane... Statistic, matematic, cum doriţi, regula e următoarea: chiar dacă se reduce numărul, procentajul calităţii se păstrează. Dacă - să zicem, bazându-ne pe nemulţumirea prezidenţială! - în jur de 40% dintre parlamentarii actuali nu-şi fac treaba, în cazul în care numărul lor se reduce la 300, procentul va fi acelaşi, adică tot 40%, pentru că reducerea nu se face pe criteriile competenţei, dibăciei sau inteligenţei, ci doar proporţional. Şi va pleca, probabil, un profesor universitar din opoziţie, pentru ca să rămână, deoarece-i PDL-ist, un domn ce cu mândrie proletară se autodefineşte ca fiind autodidact...

Un adevăr e un adevăr chiar dacă doare! Doar minciunile sunt liniştitoare: "Dormi liniştit, FNI lucrează pentru tine!" - ciudat: la cât a costat asta atâta lume, chiar s-a uitat aşa de repede şi de uşor? Trebuie deschişi larg ochii când puterea ţipă cât o ţin bojocii: "Dormi liniştit, PDL guvernează pentru tine!".

Zi de zi şi pas cu pas cedăm ce-am câştigat în 1989, doar pentru că există o echipă de zgomote propagandistice care presează permanent pe nişte creiere care s-au săturat de hau-hau. Numai că nu cedarea e scăparea: cedezi azi într-o direcţie, mâine în alta... poimâine, dacă mai trăieşti, ajungi cu spatele la zid. După aia, unde te mai retragi? Poate că scăparea de echipa de zgomote o reprezintă îndemnul lui Tudor Vladimirescu...