Parliamentary debates

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Şomajul în rândul tinerilor"

Atât pentru România, cât şi pentru majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, şomajul în rândul tinerilor şi dificultăţile în ceea ce priveşte integrarea acestora pe piaţa muncii reprezintă provocări majore. Declinul economic a cauzat o creştere masivă a ratei şomajului în rândul tinerilor, aceasta fiind una dintre problemele cele mai urgente ale Europei. În prezent, peste 5,5 milioane de tineri sub 25 de ani sunt şomeri, reprezentând un procent de 21,4%, dublu faţă de rata generala a şomajului. În România, din datele statistice ale INS, în trimestrul trei al anului 2010, rata de ocupare a populaţiei a crescut la 60,2%, iar rata şomajului BIM a fost de 6,9%.

Având în vedere noua Strategie europeană pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, care conţine ţintele fundamentale pe care Uniunea Europeană îşi propune să le atingă, în domeniul economic şi social, precum şi necesitatea ca statele membre să traducă obiectivele de la nivelul UE în obiective naţionale, România şi-a asumat o ţintă îndrăzneaţă în domeniul ocupării forţei de muncă, respectiv 70,2% în grupa de vârstă 20-64 ani. Pentru viitorul deceniu, România trebuie sa îşi propună realizarea unei creşteri economice bazate pe ocuparea unei forţe de muncă înalt calificate, în contextul asigurării dintr-o perspectivă durabilă a coeziunii economice, sociale şi teritoriale. Pentru aceasta, România trebuie să se concentreze pe următoarele direcţii de acţiune:

- echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă;

- creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii;

- întărirea dialogului social la toate nivelurile, în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socială.

În scopul atingerii acestei ţinte, ministerul de resort trebuie să elaboreze o Strategie naţională de ocupare a forţei de muncă, în scopul atingerii obiectivului de creştere a ratei de ocupare, în fundamentarea strategiei, şi să ţină seama, în principal, de:

- evoluţia favorabilă a economiei, în special momentul reluării creşterii economice şi recuperării;

- creşterea nivelului de educaţie şi extinderea accesului la forme de învăţare pe întreg parcursul vieţii;

- asigurarea unor tranziţii eficiente pe piaţa muncii, mai ales prin implementarea măsurilor active de ocupare, într-un mod adecvat din punct de vedere financiar şi al adaptării la cerinţele individuale şi dinamica pieţei muncii;

- asigurarea accesului la prestaţii şi servicii sociale într-o manieră care să nu reducă atractivitatea muncii.

Tinerii constituie o resursă valoroasă atât pentru România, cât şi pentru prezentul şi viitorul societăţii, în general. În acest sens, instituţia noastră s-a preocupat permanent pentru integrarea tinerilor absolvenţi pe piaţa forţei de muncă. O provocare majoră o constituie asigurarea tranziţiei rapide de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. Tranziţia de la şcoală la muncă reprezintă un proces dificil de parcurs pentru majoritatea tinerilor din România şi alte state europene, mai ales din cauza faptului că, pentru a intra pe piaţa muncii şi pentru a beneficia de oportunităţile de ocupare, tinerii, în general, şi absolvenţii, în special, trebuie să intre în competiţie cu ceilalţi lucrători cu experienţă în muncă. Pentru facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii autorităţile implicate trebuie sa iniţieze campanii de informare a elevilor şi studenţilor din anii terminali pentru diseminarea informaţiilor privind oportunităţile de angajare şi riscurile existente pe piaţa muncii.

Consider că autorităţile de resort ar trebui să fie preocupate permanent de a elabora un cadru adecvat la situaţia economico-financiară naţională şi globală, astfel încât să contribuie la creşterea gradului de ocupare a populaţiei, în condiţii de muncă decente, în scopul eradicării sărăciei şi a creşterii nivelul de trai.