Parliamentary debates

Domnul Gabriel Tiţa-Nicolescu:

Vorbim despre atragerea de fonduri europene şi despre motivele pentru care aceşti bani nu se absorb aproape zilnic, de cele mai multe ori acuzând lipsa de interes sau de seriozitate a celor care trebuie să solicite aceste fonduri.

Exemplul eforturilor de accesare a banilor europeni ale comunei Moieciu, leagăn al turismului rural, carte de vizită a României, prin fluxul mare de turişti pe care îi atrage în zonă an de an, este unul demn de comedia absurdului.

În România, Uniunea Europeană a sprijinit prin două tipuri de instrumente financiare investiţiile în sistemele de apă şi canalizare:

• Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa 1 - pentru aglomerările urbane prioritare şi pentru anumite zone rurale aflate în aria de influenţă a acestor aglomerări urbane.
• Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura 3.2.2. - pentru proiecte de infrastructură din mediul rural, inclusiv apă şi apă uzată.

În cadrul POS Mediu se finanţează doar proiecte majore, în special aglomerări urbane. În judeţul Braşov se derulează proiectul "Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Braşov", care a primit finanţare prin POS Mediu Axa 1 dar care acoperă doar anumite zone şi localităţi ale judeţului.

Din localitatea Moieciu, acest proiect major POS Mediu acoperă doar reţelele din satele Moieciu de Jos şi Cheia, precum şi staţie zonală de epurare ape uzate amplasată în Moieciu de Jos. Staţia de epurare este deja în execuţie, conform acordului contractual încheiat între Compania Apa Braşov şi consorţiul câştigător. Staţia va fi finalizată până cel târziu la finalul anului 2012, conform contractului.

În fapt, nu există un proiect complet şi coerent de investiţie în reţelele de canalizare într-o zonă strategică pentru turism, mediu şi sănătate publică - zona Bran-Moieciu-Fundata, nici în cadrul proiectului POS Mediu, nici din altă sursă de finanţare.

De aceea, pentru a rezolva problema stringentă a serviciilor de apă şi canal pentru pensiunile, hotelurile şi locuinţele din satul Moieciu de Sus, cel care prezintă cea mai mare densitate turistică a localităţii şi unde sănătatea publică este cea mai expusă, autorităţile locale din Moieciu au întocmit documentaţia pentru a accesa Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - măsura 3.2.2. Proiectul integrat a solicitat o finanţare nerambursabilă totală de 2.499.708 euro şi a inclus următoarele componente:

• lucrări de construire - alimentare cu apă potabilă şi reţele canalizare în sat Moieciu de Sus.
• construire creşă în sat Moieciu de Jos.
• renovare, modernizare, dotare cămin cultural şi conservare tradiţii locale Moieciu de Jos.
• construire reţea proprie iluminat public în comuna Moieciu, intravilanul satelor Moieciu de Jos şi Cheia.
  - (Nr. înregistrare F 322010970800029)

Componenta de investiţie în apă şi canalizare în satul Moieciu de Sus este vitală pentru localitate, densitatea de unităţi de primire turişti în acest sat fiind extrem de mare, iar cerinţele sanitare fiind tot mai stricte pentru proprietarii de pensiuni şi locuitori. Practic, în jurul acestei componente Primăria Moieciu a elaborat, în 2008 şi 2009, documentaţia şi pentru celelalte investiţii, care au condus la un proiect integrat care să poată să primească punctajul de selecţie în cadrul măsurii 3.2.2.

Proiectul astfel depus de primăria Moieciu a primit notificare scrisă din partea Agenţiei de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit ca fiind neeligibil, fără a primi punctaj, în două sesiuni consecutive, cea din noiembrie - decembrie 2008 şi cea din iulie 2009.

Motivul invocat pentru respingerea proiectului şi refuzarea finanţării din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este acela că, în conformitate cu legislaţia şi documentele în vigoare, finalitatea componentei de canalizare sat Moieciu de Sus se afla într-o altă investiţie - o staţie de epurare zonală din sat Moieciu de Jos, aflată în execuţie în cadrul unui alt proiect finanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin POS Mediu.

Această corelare tehnică între reţele de canalizare dintr-un sat şi staţia de epurare (de altfel, cu capacitate zonală) dintr-alt sat este prevăzută în Masterplanul judeţului Braşov.

Practic, proiectul comunei Moieciu a fost declarat neeligibil de 2 ori deoarece evaluatorii măsurii 3.2.2 nu consideră că o staţie de epurare zonală realizată prin POS Mediu constituie o finalitate acceptabilă.

După prima respingere a proiectului, pentru a fi fost eligibil în accepţiunea măsurii 3.2.2, primăria Moieciu a încercat să îl refacă prin a include şi executarea unei proprii microstaţii de epurare, care să garanteze finalitatea reţelelor de canalizare din Moieciu de Sus.

Însă acest demers al primăriei Moieciu de adaptare la cerinţele programelor europene nu a primit, de data aceasta, avizul autorităţilor de gospodărire a apelor şi al celor de protecţie a mediului, care nu au aprobat realizarea unei alte staţii decât cea prevăzută deja în Masterplanul judeţului Braşov şi în proiectul finanţat din POS Mediu şi implementat la nivelul judeţului Braşov.

Practic, acest temei de respingere a arătat că există o lipsă de complementaritate şi de coerenţă între proiecte implementate din POS Mediu Axa 1 şi proiectele implementate din PNDR măsura 3.2.2.

Referitor la acest aspect al necomplementarităţii între două programe de finanţare şi deci şi între diferite proiecte, în pregătirea redepunerii proiectului în anul 2009, Primăria Moieciu a sesizat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, APDRP, Consiliul Judeţean Braşov, Instituţia Prefectului Judeţul Braşov cu privire la situaţia imposibilă în care se află localitatea - aceea de a nu avea nicio alternativă a fi eligibili pentru finanţare canalizare prin singura şi cea mai consistentă linie de finanţare accesibilă comunelor.

Astfel, primăria Moieciu a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să reanalizeze complementaritatea dintre POS Mediu şi PNDR, respectiv dintre proiectele finanţate din cele 2 programe.

Primăria Moieciu, ca potenţial beneficiar al măsurii 3.2.2, a solicitat revizuirea acestui aspect şi acceptarea în cadrul PNDR măsura 3.2.2 a faptului că investiţiile realizate în cadrul proiectelor majore finanţate din POS Mediu pot fi văzute ca o finalitate la investiţiile complementare tehnic, conform masterplanurilor făcute prin alte proiecte locale, cu altă finanţare.

Această revizuire urma să aibă la bază chiar conţinutul documentelor programatice asumate oficial de guvernul româniei - POS Mediu, PNDR, Regulamentul CE 1698/2005. Extrasele relevante din aceste documente, cu referire la complementaritatea dintre instrumentele financiare europene, sunt prezentate mai jos.

Această revizuire urma să fie inclusă în versiunea Ghidului solicitantului pentru măsura 3.2.2 din sesiunea iulie 2009.

Din păcate, toate discuţiile între beneficiari şi autorităţile competente au rămas fără nicio finalitate, în ciuda argumentelor referitoare la completarea dintre două programe europene.

Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrul MADR nu a luat nicio măsură legată de această neregularitate, ignorând atât argumentele legale aduse de primăria Moieciu, cât şi valoarea adăugată a investiţiei într-o zonă atât de vizibilă şi tranzitată precum zona Moieciu.

Argumente legale care demonstrează nevoia de a aplica complementaritatea între diferite fonduri europene atunci când selectăm proiectele sunt următoarele.

În legislaţia europeană şi în documentele oficiale de programare a instrumentelor financiare ale Uniunii Europene asumate de Guvernul României - Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, Programele operaţionale - principiul complementarităţii şi coerenţei în folosirea fondurilor nerambursabile de diferite tipuri este clar afirmat şi considerat de o importanţă crucială pentru ca acţiunile sprijinite din ajutor nerambursabil să ducă la un impact pozitiv vizibil asupra dezvoltării României, ca stat membru al Uniunii Europene.

Alocarea fondurilor europene în mod disparat, fără o strategie clară şi fără urmărirea completării şi integrării între diferitele acţiuni finanţate din diferite surse contravine scopului pentru care România primeşte bani europeni, acela de a ajunge la un decalaj de dezvoltare cât mai mic faţă de media europeană şi a de a se integra în politicile comune ale UE.

Extrase din documentele programatice oficiale

Regulamentul (ce) nr.1698/2005 al consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Complementaritate, coerenţă şi conformitate

(1)FEADR intervine în completarea acţiunilor naţionale, regionale şi locale care contribuie la realizarea priorităţilor Comunităţii.

(2)Comisia şi statele membre asigură coerenţa ajutorului FEADR şi al statelor membre cu acţiunile, politicile şi priorităţile Comunităţii. în special, ajutorul acordat în cadrul FEADR trebuie sa fie compatibil cu obiectivele de coeziune economică şi socială şi cu cele ale Instrumentului de sprijin comunitar în domeniul pescuitului. (...)

(4) În conformitate cu competenţele corespunzătoare ale acestora, Comisia şi statele membre asigură coordonarea dintre ajutorul din diverse fonduri, din Instrumentul de sprijin comunitar în domeniul pescuitului şi intervenţiile Băncii Europene de Investiţii (denumită în continuare "BEI") şi ale altor instrumente financiare comunitare.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, versiunea a IV-a, consolidată, decembrie 2009 pagina 393-394

10.2.1. Demarcare FEADR - Instrumentele structurale

Asigurarea demarcării şi complementarităţii între FEADR şi fondurile structurale are în vedere, pe de o parte, asigurarea acoperirii teritoriale din punct de vedere al tipurilor de acţiuni şi al potenţialilor beneficiari, inclusiv a facilitării accesului la diverse fonduri a acestora, iar pe de altă parte, se are în vedere asigurarea sistemului cel mai eficient de implementare, care va conduce la o mai bună administrare şi în final la o dezvoltare echilibrată şi durabilă. (...)

Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR şi FC pentru infrastructura de apă /apă uzată are la bază Masterplanurile Regionale elaborate de către MMDD:

Prin PNDR (FEADR) se vor finanţa proiectele de infrastructură de apă/apă uzată din localităţile rurale având sub 10.000, populaţie echivalentă (p.e.), cu excepţia localităţilor rurale care sunt cuprinse în Proiectele Regionale ce vor fi finanţate prin POS Mediu (FEDR, FC) şi cu excepţia proiectelor de infrastructură apă/apă uzată din staţiunile balneare şi balneoclimaterice din spaţiul rural, care vor fi sprijinite prin POR (FEDR).

În plus, pentru ca această demarcare să fie clară la nivelul beneficiarilor, lista localităţilor rurale vizate de fiecare program în parte va fi adusă la cunoştinţa acestora.

În acest sens, sprijinul acordat prin PNDR, POS Mediu şi POR este complementar, garantarea demarcării fiind asigurată prin încheierea unui protocol realizat între AM-uri.

Programul Operaţional Sectorial Mediu pagina 91 -92

3.4. Complementaritatea cu alte Programe Operaţionale şi cu operaţiunile finanţate din FEADR şi FEP

Axele prioritare ale POS Mediu sunt complementare altor intervenţii cheie din alte Programe Operaţionale (POS Competitivitate, POR, POS Resurse Umane, PO Asistenţă Tehnică), precum şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional pentru Pescuit.

Infrastructura de apă şi apă uzată

Investiţiile în infrastructura de apă şi apă uzată au la bază Masterplanurile Regionale. (...)

Nevoile de investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată în localităţile care nu sunt incluse în proiectul regional (de obicei, localităţile rurale) sunt de asemenea identificate în cadrul Master planului Regional şi vor fi abordate fie în cadrul PNDR, fie prin alte surse de finanţare (ex. împrumuturi IFI).

Luând în considerare cele menţionate anterior, se poate concluziona că, în cadrul Axei prioritare 1 "Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată", POS Mediu finanţează proiecte regionale integrate majore, după cum au fost identificate în Masterplanurile Regionale. PNDR sprijină proiectele la scară mică din localităţile rurale, care nu au fost incluse în proiectele regionale menţionate mai sus, în vederea sprijinirii dezvoltării economiei rurale şi îmbunătăţirii condiţiilor de trai pentru populaţia din mediul rural. Această măsură va fi implementată din FEADR. Pentru a asigura complementaritatea şi demarcarea între cele două programe de investiţii în sectorul de apă, s-a ajuns la un acord între cele două Autorităţi de Management care stabileşte sistemul de coordonare a proiectelor.

Proiectul solicita o finanţare nerambursabilă de 2.499.708 euro.

Zona Bran - Moieciu - Fundata din judeţul Braşov reprezintă leagănul turismului rural şi al agroturismului în România şi una dintre destinaţiile turistice cu maximă vizibilitate datorită fluxului mare de turişti şi vizitatori pe tot parcursul anului, atât români, cât şi străini. Datele oficiale, conform Institutului Naţional de Statistică, pentru anul 2009 se situează sub cifrele reale, însă chiar şi astfel ele demonstrează importanţa zonei:

• număr unităţi primire turişti: 84 Bran, 7 Fundata, 85 Moieciu;
• capacitate de cazare: 1.340 locuri Moieciu, 2.066 locuri Bran, 143 locuri Fundata;
• sosiri turişti: 23.091 sosiri Moieciu, 33.675 sosiri Bran, 2.990 sosiri Fundata;
• înnoptări turişti: Bran - 71.675 înnoptări, Moieciu - 53.135 înnoptări, Fundata 7.728 - înnoptări.

Calitatea serviciilor turistice oferite locuitorilor zonei, dar mai ales turiştilor care sosesc în zonă este puternic periclitată de lipsa unui sistem de canalizare a apelor uzate şi de epurare a acestora, în conformitate cu standardele moderne.

Iată care sunt hăţişurile birocratice şi instituţionale care sufocă din faşă proiectele de maxim interes şi împiedică în mod real absorbţia fondurilor europene.

Un proiect local de importanţa celui din comuna turistică Moieciu nu primeşte fonduri europene tocmai din cauză că el trebuie să se coreleze cu un alt proiect judeţean, finanţat tot din fonduri europene.

Cum putem să mai vorbim de o strategie corectă în acest domeniu al infrastructurii când ne blocăm singuri posibilitatea de a folosi banii europeni pentru a civiliza serviciile turistice din zonele care sunt cartea noastră de vizită.

Ce fel de criterii de evaluare sunt cele care nu ţin cont că fondurile europene trebuie investite în corelare cu impactul lor?

Chiar nu înţelegem cât de necesară şi de impact este realizareaserviciilor de canalizare într-o zonă turistică de maximă importanţă?

Mai are rost să cheltuiască banii pe proiecte primăria din Moieciu dacă ani de zile este blocată datorită unor argumente lipsite de sens pentru locuitorii şi vizitatorii acestei zone?