Parliamentary debates

Domnul Cătălin Cherecheş:

"Banii s-au dus, iar ecologizarea perimetrelor miniere nu se vede"

Am vorbit de mai multe ori de la tribuna Parlamentului despre problemele pe care le au Baia Mare şi Maramureşul din cauza sistării activităţii miniere. Şi am mai spus că închiderea minelor este una dintre afacerile netransparente, ca să nu spun necurate, nu doar din Maramureş. Stau argument cele peste 35 milioane euro alocate, pentru ecologizare, dar fără a se vedea şi rezultatele. Prezentă în Maramureş, în acest an, directoarea adjunctă a SC Conversmin, spunea că, până la sfârşitul anului 2009, pentru activitatea de proiectare, conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare post-închidere pentru obiectivele miniere din Maramureş au fost alocate fonduri bugetare în valoare totală de 99.695.562 lei. Iar pentru 2010, pentru obiectivele miniere din judeţ s-au alocat fonduri în sumă totală de 48.351.443 lei. Adică peste 35 milioane euro, pentru punerea în siguranţă, stabilitatea şi ecologizarea a patru iazuri de decantare, pentru funcţionarea şi retehnologizarea a 4 staţii de colectare şi epurare a apelor de mină amplasate în bazinul hidrografic Someş-Tisa, cu posibil impact transfrontalier, iar pentru conservarea şi protecţia perimetrelor miniere a căror activitate a fost sistată (15 obiective miniere, 5 staţii de tratare a apelor şi 7 iazuri de decantare la care nu s-a început punerea în siguranţă) s-au repartizat 7,5 milioane lei. Au mai fost alocaţi 1,4 milioane lei pentru serviciile de asistenţă termică pentru lucrările de închidere şi ecologizare încheiate cu Conversmin, dar şi a celor finanţate prin Banca Mondială.

Sumele sunt mari, iar o parte dintre autorităţile judeţene recunosc că lucrările au fost făcute de mântuială, semn că mulţi dintre banii alocaţi n-au ajuns la lucrările care trebuie efectuate, ci s-au pierdut pe drum, de la licitaţie şi proiectare, până la execuţie. Iar dacă te iei după ce se scrie în presă, cei care verifică modul de execuţie a lucrărilor sunt pe aceeaşi mână cu executanţii. Se decontează lucrări care nu s-au făcut, iar din staţiile de epurare ies tot ape poluate, sau staţiile nu funcţionează deloc, banii au ajuns la firmele abonate la banul public, în loc să ajungă în economia reală.

Priveliştea oferită de perimetrele miniere în care nu se mai lucrează este dezolantă: guri de mină care poluează, halde şi iazuri lăsate de izbelişte, staţii de epurare prin care trec ape otrăvite etc. Reprezentanţii Gărzii de Mediu din Maramureş spun că firmele care au lucrat la închiderea perimetrelor miniere au fost alese, şi în acest an, în baza contractelor semnate în anii anteriori.

Aşa se face că o singură firmă a câştigat, la încetarea activităţii Companiei REMIN, licitaţia de întocmire a proiectelor tehnice. Este vorba de peste 80% dintre lucrări.

Şi în tot acest timp, Ministerul Economiei, dar şi Ministerul Mediului şi cel al Turismului vorbesc despre strategii de dezvoltare durabilă şi alternative la minerit.