Parliamentary debates

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"Adevărul despre starea învăţământului"

Faptul că învăţământul românesc este la pământ nu mai este o noutate pentru nimeni. Experienţele făcute de-a lungul anilor asupra acestui sistem ne-au adus în situaţia de astăzi. Subfinanţarea învăţământului este şi ea o cauză pe care nu o putem neglija.

Majoritatea celor care termină o facultate, indiferent că este de stat sau particulară, cred că nu sunt în stare să menţioneze un singur lucru pe care l-au învăţat în anii de studiu. Am testat acest lucru pe o serie de foşti sau actuali studenţi cărora, dacă le pui diverse întrebări legate de cursurile pe care le-au absolvit, răspunsul este de fiecare dată: "Mai ştiu eu acuma ce am învăţat la facultate!"

Acum examenele se iau cu fiţuicile sub bancă, cu telefonul la ureche, prin care un prieten îţi dictează ce să scrii, sau, cu şi mai mare tupeu, cu întreg cursul pe masă, dacă profesorul nu este prea atent. Elevii de liceu sunt mai interesaţi de nota pe care o iau la şcoală decât de motivul pentru care o iau, iar cei de gimnaziu sunt puşi să facă turism cu microbuze pentru a ajunge la şcoală, în loc să fie odihniţi atunci când ajung în clasă.

Liceenii intră pe bani la Universitate, fără admitere, termină în trei ani, devin profesori-suplinitori, iar elevii lor sunt prost pregătiţi, mai prost pregătiţi decât precedenţii. Paradoxal, se face mai multă şcoală la liceu decât la Universitate. La liceu, profesorii pot încă să lase repetenţi elevii care nu învaţă, fiindcă liceul e gratuit, iar profesorii nu sunt plătiţi în funcţie de numărul de elevi. Studenţii sunt mai prost pregătiţi decât elevii de liceu.

Vorbim astăzi de aşa-numitul învăţământ axat pe competenţe. În noul sistem, elevii, vezi, Doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobândesc competenţe. Mare este confuzia din capetele pedagogilor de şcoală nouă! Există însă materii axate pe competenţe - a învăţa engleza, franceza ori muzica înseamnă să ştii a vorbi engleza, franceza, respectiv să cânţi, fluieri sau fredonezi melodii. Există însă materii bazate pe cunoştinţe - istoria, geografia, anatomia şi zoologia, de pildă. Există materii intermediare, ca biologia şi chimia, în care competenţele şi cunoştinţele sunt complementare. Cultura generală e alcătuită doar din cunoştinţe. Educaţia axată pe competenţe va naşte monştri, fiindcă a şti cine a pictat Gioconda e o cunoştinţă, nu o competenţă.

Iată deci, stimaţi colegi, că cei aflaţi astăzi în stradă, eu cred că nu sunt acolo doar din cauza salariilor, ci şi din cauza faptului că sistemul de învăţământ a ajuns într-un hal fără de hal. Trebuie să facem ceva pentru a remedia ce mai putem remedia.