Parliamentary debates

Domnul Gabriel Tiţa-Nicolescu:

"Schimbarea regulilor în timpul jocului poate duce la valuri de rezilieri de contracte şi chiar la blocarea absorbţiei fondurilor europene"

Până în iulie 2011, avansul pentru prefinanţarea proiectelor europene se ridica la 30% din valoarea contractului.

Motivând că multe dintre firmele care contractează prefinanţarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor, astfel încât ministerele să transmită la rândul lor actele de decont la Bruxelles, Guvernul a decis să reducă plafonul prefinanţării la 10% din valoarea eligibilă a proiectului.

În septembrie 2011 măsura a fost transpusă în modificări unilaterale la contractele de finanţare aflate în derulare.

Măsura diminuării cuantumului prefinanţării (avansului) acordat în proiectele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune de la 30% la 10% se va răsfrânge asupra a 2/3 dintre beneficiarii de fonduri structurale, mai ales IMM-uri, organizaţii neguvernamentale sau autorităţi locale.

Sunt afectate de măsură toate programele finanţate din instrumente structurale, adică: dezvoltarea resurselor umane POSDRU, dezvoltarea administraţiei PODCA, competitivitate economică POSCCE etc. Pe termen scurt măsura va pune probleme de lichiditate în proiecte.

Chiar dacă statul recuperează bani din micşorarea sau recuperarea acestor avansuri, rămâne problema nerezolvată privind gestiunea lentă şi cu întârziere a dosarelor de rambursare de către autorităţile de management care generează permanent întârzieri în implementarea proiectelor.

Consideraţii, consecinţe:

Aplicarea acestor măsuri nu a avut la bază o analiză privind impactul negativ pe care l-ar putea avea asupra proiectelor aflate în implementare şi se realizează din nou cu titlu retroactiv.

O astfel de abordare va conduce la blocarea multor proiecte care au intrat deja în implementare pe vechiul mecanism de prefinanţare, mai ales în contextul în care rambursările nu sunt făcute în termenele asumate de 45 zile! (la POSDRU se pare că durează minim 3 luni şi jumătate)

Efecte nefaste asupra proiectelor aflate în derulare:

• falimente;
• rezilieri de contracte;
• deturnarea cash flow-ului deja programat;
• blocarea absorbţiei sau încetinirea absorbţiei;
• creşterea costurilor cu implementarea sau majorarea creditelor bancare (de care este nevoie în cazul a numeroase proiecte).

Acestea sunt doar câteva dintre urmările nefaste rezultate ca urmare a schimbării regulilor în timpul jocului.

În mod real, reducerea prefinanţării va avea ca impact creşterea costurilor de implementare a proiectului, datorită necesităţii atragerii unor surse suplimentare de finanţare pe termen scurt, în special în cadrul proiectelor complexe. În orice caz, această măsură va încetini accesarea şi va creşte uşor birocraţia.

Autorităţile de management (ministerele) ale fiecărui program ar fi trebuit să evalueze fiecare situaţie în parte şi să-i tragă la răspundere pe beneficiarii cu probleme, care nu au cheltuit prefinanţarea, fără a generaliza.

De ce se poate ajunge la reziliere:

La momentul depunerii proiectelor spre finanţare fiecare beneficiar şi partenerii acestuia trebuie să estimeze un buget şi un calendar de activităţi, având ca ipoteze anumite reguli financiare.

Pornind de la aceste ipoteze, beneficiarii îşi calibrează cash flow-ul şi bugetul şi decid dacă pot susţine un proiect sau nu.

Cei mai afectaţi sunt beneficiarii pentru care «regulile» se schimbă radical în timpul jocului, atunci când ei sunt deja la faza de implementare, când contractul este deja semnat, proiectul demarat, furnizorii contractaţi.

Problema care rămâne nerezolvată este cea a dialogului cu autorităţile de management şi gestiunea dosarelor de rambursare. Dacă aceste paliere nu vor funcţiona mai bine, vom avea întârzieri inerente în implementarea proiectelor.

Autorităţile au omis informarea beneficiarilor şi a publicului larg.

Pe de altă parte, din punctul de vedere al transparenţei, autorităţile au trecut cu vederea informarea beneficiarilor şi a publicului larg.

Aceste schimbări afectează o mare parte a beneficiarilor şi pe toţi cei care au proiecte în proces de evaluare.

Având în vedere importanţa majoră a acestei modificări, este neclară atitudinea ACIS (Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale) şi a AM-urilor (Autorităţilor de Management) care nu au informat direct beneficiarii, punându-i din nou în faţa unui fapt împlinit.