Parliamentary debates

Domnul Viorel Pupeză:

"Un an de doliu şi minciună al guvernării la nivel local!"

Ne apropiem cu paşi repezi de comemorarea unui an de când Alianţa Departe de Adevăr a preluat puterea, un an de doliu şi minciună. Din acel program electoral "viabil şi bazat 100 % pe interesul naţional" s-a ales praful. Nici ceilalţi piloni de guvernare anunţaţi de premierul Tăriceanu nu au rezistat presiunilor. Sunt de domeniul trecutului poveştile ce adormeau electoratul, precum "o colaborare de excepţie cu preşedintele ţării, relansarea Parlamentului şi o justiţie independentă". Tocmai startul guvernării a fost ratat, deşi se promitea de la această tribună că vor fi descătuşate forţele economiei prin introducerea cotei unice de impozitare. Pensii mai mari, dublarea salariilor profesorilor, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, sprijinirea agricultorilor, reformarea sănătoasă a sistemului sanitar, sunt tot atâtea momeli electorale ce nasc acum nemulţumiri. Pentru că nu ştiu ce să facă, cum şi care să facă, au exagerat tabloul moştenirii primite pentru a-şi argumenta incapacitatea de a face ceva.

Nici pe plan local situaţia nu iese din tiparele "minciunii portocalii".

Platforma Alianţei DA făcea mai multe angajamente în baza cărora salariaţi din educaţie au votat Alianţa. În "dublarea salariilor în echivalent euro", dascălii au văzut şansa nesperată de "a trăi bine". Răgazul oferit actualei guvernări a luat sfârşit, mai ales că singura preocupare faţă de profesori a fost să-i demaşte ca evazionişti fiscali, ilegalişti care trebuie blamaţi public. Reabilitarea unităţilor şcolare, asigurarea transportului pentru elevi, sunt tot atâtea promisiuni uitate, dar nu singurele probleme ale învăţământului bistriţean şi nu numai.

Guvernanţii ar fi trebui să înţeleagă că în România problemele agriculturii şi alimentaţia sunt componente de bază ale strategiei economice, datorită aportului acestei ramuri la echilibrul social. În timp ce în toate ţările dezvoltate, inclusiv în Statele Unite, agricultura este susţinută de stat, ca un sector strategic - în Franţa se vorbeşte despre alimente ca despre arme agricole - la noi, micul producător, care predomină numeric (pentru că fermierii îi poţi număra pe degete) va fi lăsat de izbelişte. Sistemul pe bază de cupoane s-a dovedit total ineficient, astfel că în judeţul Bistriţa-Năsăud s-au arat sub 10 procente din suprafaţa prognozată. Creditele agricole au fost puse la conservat, iar numărul proiectelor prin Sapard s-au redus simţitor.

Infrastructura judeţului nu numai că nu a simţit o infuzie de capital majoră, aşa cum promiteau cei de la Alianţă dar, mai mult, a fost afectată şi de inundaţii. La solicitarea Consiliului Judeţean a sumei de 70 miliarde lei, abia s-au găsit 15 miliarde de lei pentru a pune câte o basculantă cu balast şi a săpa un şanţ. Mai binele promis nu se regăseşte nici în sănătate, protecţie socială etc. valoarea pensiei medii în judeţ a crescut doar cu 7 lei ron, în timp ce majorările tarifelor la utilităţi n-au contenit. Peste 15.000 de pensionari bistriţeni din agricultură sunt nevoiţi în acest an al "binelui" să supravieţuiască cu 91 lei ron. În toată această joacă de a conduce, cu instabilitate de curs valutar, cu un cod fiscal făcut la apelul de seară, normal că a scăzut şi volumul investiţiilor, cu peste 20 de procente faţă de 2004, ceea ce nu este puţin.

Nici celelalte promisiuni nu şi-au găsit rezolvarea din lipsă de timp sau de soluţii. Depolitizarea administraţiei s-a făcut prin înlocuirea cu nepoţi, cumetri şi clienţi politici. Mai mult decât "radem tot", anul 2005 a însemnat, pentru administraţia judeţului, un an de răfuială, de blocare a activităţii Consiliului judeţean. În loc de Adevăr, s-a venit cu o serie de practici pe care le credeam de mult apuse - calomnia, înveninarea, prigoana. Prin aceste diversiuni, Alianţa Departe de Adevăr, urmăreşte să sustragă atenţia de la problemele tot mai grave, care se accentuează în timp, degradarea economică şi a vieţii oamenilor.

Acum, la ceas de bilanţ, în loc de aplauze şi aprecieri, populaţia s-a săturat de văicăreli şi tot mai tare bate vântul mişcărilor sindicale. La Bistriţa, în plină grevă a cadrelor didactice, după "pactul" cu funcţionarii publici, recoltele politicii ADA se văd în nemulţumirile celor de la Proditerm, a celor de la mina Rodna, pentru că cei peste 500 de angajaţi de la o fabrică ce-i va pune pe tuşă înainte de Crăciun, s-au resemnat.

Şi atunci, în anul negru al Alianţei, pentru cine bat clopotele, domnilor guvernanţi?