Parliamentary debates

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Problema birocraţiei actuale nu e cauzată de structurile administrative ale judeţelor"

Unul din argumentele cheie invocate de cei care susţin regionalizarea pe fugă a ţării este aşa-zisa reducere a birocraţiei din structurile administrative ale judeţelor. Îmi amintesc că atunci când sovieticii au desfiinţat judeţele tradiţionale, care datau de pe vremea lui Cuza, a fost invocat exact acelaşi argument: vom cheltui mai puţini bani pe birocraţie.

Este o abordare populistă, în numele căreia s-au săvârşit cele mai mari abuzuri din istoria omenirii. Dictatorul costă cel mai puţin pentru că este unul singur. Pe acelaşi tip de argument s-a bazat şi campania de manipulare din timpul alegerilor prezidenţiale când s-a organizat referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari şi a numărului de camere.

Dacă numărul de parlamentari poate fi discutat dacă e mare sau mic, iar aici pot fi luate ca exemplu normele de reprezentativitate din democraţiile consolidate, în ce priveşte bicameralismul nu a fost adus niciun argument, în afară de cel al reducerii costurilor. Nu contează că cele mai bine consolidate democraţii de pe planetă au un sistem bicameral. Contează doar să fie cât mai puţine filtre de democraţie, ca cei care se află acum la putere să poată sări mai uşor gardurile de apărare a principiilor democratice din România.

Cei care susţin acest populism deşănţat refuză să vorbească despre funcţionalitatea unor instituţii fundamentale ale democraţiei. Prin acest tip de discurs vom reduce şi mai mulţi bani dacă desfiinţăm Parlamentul cu totul. Ar trebui să desfiinţăm chiar şi guvernul pentru că s-ar reduce şi mai multe cheltuieli. Să desfiinţăm şi spitalele, şi şcolile şi aziluri de bătrâni, iar atunci vom economisi sume uriaşe. Este o logică a absurdului, la capătul căreia se află anarhia absolută care nu costă nimic, pentru că nu mai există nicio instituţie şi nicio structură de stat.

Ordinea costă bani. Dezordinea nu costă nimic, dar produce pierderi incomensurabile. Democraţia costă bani, siguranţa cetăţeanului costă bani, serviciile publice costă bani. Iar aceşti bani sunt colectaţi, prin taxe, de la cetăţeni la care trebuie să se întoarcă sub formă de servicii de sănătate, de educaţie, de siguranţă şi ordine şi toate celelalte servicii furnizate de structurile administrative.

Pentru a deservi cetăţenii, care plătesc lună de lună pentru aceste servicii, avem nevoie de funcţionari. Şi fie că ne place sau nu, un funcţionar nu poate deservi decât un număr limitat de cetăţeni. Aşadar, indiferent dacă vom avea judeţe sau doar regiuni, România nu poate reduce corpul de funcţionari sub un prag minim necesar pentru a deservi, într-un mod civilizat, plătitorii de taxe şi impozite.

Putem discuta dacă acum la judeţe sunt prea mulţi funcţionari sau nu. Putem analiza dacă pentru munca pe care o poate face un singur funcţionar lucrează acum două, trei sau mai multe persoane. Putem dimensiona aparatul administrativ la minimul de funcţionari de care e nevoie pentru a deservi cetăţenii României, însă acest corp de funcţionari, redus la minim, poate funcţiona la fel de bine şi la judeţe şi la regiuni. Reducerea birocraţiei nu are nicio legătură cu forma administrativă a ţării. În regiuni, în judeţe, în raioane sau districte vom avea mereu nevoie de acel număr minim de cetăţeni necesar deservirii populaţiei României.

Este deci o mare minciună că prin mărirea judeţelor se va reduce birocraţia. Reducerea birocraţiei dincolo de pragul minim necesar va duce la creşterea cozilor de la ghişee, pe timpul şi pe nervii cetăţenilor.

Iar dacă vom cădea cu toţii de acord că trebuie să avem un număr minim de funcţionari pentru buna funcţionare a administraţiei ţării, atunci e limpede că aceştia vor putea lucra la fel de bine la nivelul unui judeţ sau al unei regiuni. Singura diferenţă va fi distanţa dintre cetăţeni şi serviciile ce le sunt destinate, care va creşte şi va implica un cost mai mare de timp şi transport pentru fiecare cetăţean al României.

Nu e deloc întâmplător că toate statele europene, cu excepţia celor foarte mici - Luxemburg şi Cipru -, au nivelul NUTS-3, care corespunde judeţelor noastre. Iar raţiunea pentru care acestea există peste tot în Europa, e grija pentru cetăţenii acestor state, care plătesc taxe şi impozite în schimbul unor servicii de calitate.