Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trecem la a doua parte a şedinţei de astăzi: răspunsurile la interpelări.

Prima interpelare este cea privind nerespectarea Legii nr.264/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.118/1996.

Dacă cei care au făcut interpelarea vor să o dezvolte. Să poftească.

Interpelarea aceasta era depusă de domnul Nini Săpunaru. Mai este trecut aici Valeriu Gheorghe şi Dan Coriolan Simedru. Nu este nimeni. Dacă nu este, trecem la următoarea.

Domnul Adrian Moisoiu solicită lămuriri asupra modului în care s-a privatizat S.C. "Balneoclimaterica" Sovata. Să dezvolte această interpelare.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu trei luni, de la acest microfon, am prezentat aspecte privind privatizarea ilegală de către S.C. "Balneoclimaterica" a staţiunii Sovata, punând întrebarea atunci: "Când procesele intentate de actualii manageri locatari, privitoare la privatizare, vor ajunge la Curtea Supremă de Justiţie? Se pot teme aceştia de o decizie politică?"

APAPS, prin semnătura domnului ministru Muşetescu, mi-a răspuns că într-un stat de drept justiţia este o putere autonomă şi, ca atare, managerii din staţiunea Sovata nu trebuie să se teamă de o decizie politică.

Iată că, în urma şedinţei din 4 iulie, cu pronunţare în 11 iulie, Curtea Supremă de Justiţie apreciază corectă hotărârea S.C. "Balneoclimaterica" Sovata şi, în acest fel, înzestrează la o valoare de 43, 4 miliarde de lei firma "Salina Invest", firmă ce reprezintă o sursă de venituri pentru serviciile de spionaj maghiare, cu un patrimoniu real de circa 500 de miliarde de lei, adică 43,4. Atâta au privatizat, şi valoarea reală este de peste 500 de miliarde.

Aspectul are însă şi alte faţete: APAPS nu avea dreptul să scoată la vânzare acţiuni ale unei societăţi comerciale cu capital de stat aflată în litigiu, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acestora de către justiţie. Acest aspect fusese semnalat şi în presă de către revistele "România Mare", "Atac la persoană", "Flacăra" lui Adrian Păunescu, săptămânatul "Recurs" din Târgu Mureş şi, mai nou, cotidianul "Adevărul" de vineri, 7 septembrie.

Presupunând că nu se ia în considerare această prezumţie, în condiţiile Legii nr.10/2001, este de aşteptat să se depună cererea de revendicare asupra unor vile ce se regăsesc în patrimoniul vândut, iar statul va trebui să acorde despăgubire la valoarea reală a acestor vile într-o sumă ce va consemna un deficit în jur de peste 200 de miliarde de lei.

Să mă explic. În 1998, o vilă cu 90 de locuri de cazare, restaurant şi bar a fost estimată la 587 de miliarde de lei, atunci când dolarul era aproximativ 8.500 de lei, iar în mai 2001 aceeaşi vilă a fost vândută cu 50 de milioane de lei, când chiria încasată în anul 2000 a fost de 40 de milioane de lei.

Având în vedere că la această oră circa 150 de deputaţi şi senatori ai Parlamentului României, de fapt mai mulţi – 50 de senatori şi 130 de deputaţi – au semnat câte un memoriu adresat Comisiilor de politică economică, reformă şi privatizare, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului României, invit pe domnul ministru Muşetescu, personal, la acest microfon, pentru a prezenta considerentele în baza cărora s-a efectuat această privatizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Autorităţii pentru Privatizare, domnul Marcu.

Domnul Victor Marcu:

Mă numesc Marcu Victor, sunt secretarul general al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi întrucât domnul ministru Muşetescu este plecat, ca şi domnul secretar de stat Zelenco, care este într-o deplasare în exterior, am fost delegat să dau răspunsul domnului ministru interpelării citite mai devreme.

Pe tot parcursul desfăşurării privatizării "Balneoclimatericii" SA Sovata, APAPS a urmărit punerea în aplicare a principiilor cuprinse în Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. Îmi voi permite să le citez: asigurarea progresului procesului de privatizare, formarea preţului de vânzare în baza raportului între cerere şi ofertă, asigurarea egalităţii de tratament între cumpărători şi reconsiderarea datoriei societăţilor comerciale în vederea sporirii atractivităţii ofertei de privatizare.

Pentru o cât mai bună imagine a acestei privatizări, vă prezint, în rezumat, paşii făcuţi până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a celor 962.856 de acţiuni reprezentând 82,170% din capitalul social. Având în vedere că S.C. "Balneoclimaterica" Sovata face parte din categoria societăţilor comerciale mijlocii, procesul de privatizare a fost demarat la fosta Direcţie teritorială Braşov şi au fost parcurse următoarele etape: aprobarea Notei privind propunerea de vânzare a acţiunilor gestionate de Fondul Proprietăţii de Stat, de către Comitetul de direcţie al Sucursalei teritoriale Braşov, în data de 13 noiembrie 2000; metoda de vânzare aprobată - negociere pe bază de oferte finale; publicarea ofertei de vânzare de acţiuni în publicaţiile "Transilvania Jurnal", "Cuvântul" şi "România Liberă" din 20 noiembrie 2000, cu data limită pentru depunerea ofertelor – 20 decembrie 2000, orele 16,00.

În urma anunţului publicitar, au fost cumpărate 8 dosare de prezentare de către potenţiali ofertanţi şi s-au depus 4 oferte de cumpărare, respectiv: Societatea comercială "Turism Nord" Bucureşti, Societatea comercială "Salina Invest" SA Tg.Mureş, Societatea comercială "Profitex" SRL Tg.Mureş şi Societatea comercială "Eximtur" SA Cluj-Napoca.

În data de 21 decembrie 2000, comisia de negociere întrunită la sediul FPS Braşov a deschis plicurile cu documentele de participare depuse de cei 4 ofertanţi. O perioadă, din cauza acţiunilor reciproce intentate în instanţă, privatizarea a fost blocată. Ulterior, dată fiind importanţa acordată negocierii acestui contract şi sensibilităţile generate în zonă de acest demers, Autoritatea pentru Privatizare a decis preluarea derulării procedurilor la Bucureşti, sediul central al instituţiei pe care o conduc.

Comisia de negociere întrunită în şedinţa din data de 17 mai 2001, la sediul APAPS central, a procedat la verificarea documentelor de participare la negociere aflate în plicurile preluate de la Sucursala regională centrul Braşov.

Negocierile s-au desfăşurat în perioada 17 – 18 mai 2001, iar comisia a hotărât următoarele.

1) Admiterea la negociere a ofertanţilor care la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere – 20 decembrie 2000 – au prezentat toate documentele obligatorii; aceştia au fost "Salina Invest" SA Tg.Mureş şi "Eximtur" SA Cluj-Napoca, cu menţiunea că aceasta din urmă, sub condiţia prezentării până la selecţia ofertelor, respectiv data de 17 mai 2001, orele 14,00, a unei noi scrisori de garanţie bancară pentru suma de 4.814.280.000 de lei valabilă până la data expirării ofertei de vânzare a APAPS, deoarece scrisoarea de garanţie bancară depusă la data de 20 noiembrie 2000 fusese emisă cu termen de valabilitate de 60 de zile depăşit, după cum se poate lesne remarca.

2) Excluderea din negociere a ofertanţilor "Turism Nord" SRL Bucureşti, pentru că la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere – 20.12.2000 – nu a prezentat toate documentele, în speţă fiind vorba de absenţa copiei după actul constitutiv, inclusiv a tuturor actelor adiţionale şi "Profitex" SRL Tg.Mureş, deoarece la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere nu a prezentat toate documentele obligatorii, respectiv copia după actul constitutiv, inclusiv toate actele adiţionale relevante şi copia după certificatul de înregistrare fiscală.

În 17 mai 2001, orele 14,00, comisia de negociere s-a întrunit în vederea deschiderii plicurilor sigilate conţinând ofertele tehnică şi respectiv financiară şi a constatat că "Eximtur" SA Cluj-Napoca nu s-a prezentat la negociere, nu a răspuns la invitaţiile trimise şi nici măcar nu a transmis o nouă scrisoare de garanţie bancară valabilă la data negocierii sau un ordin de plată pentru suma aferentă garanţiei bancare solicitată prin dosarul de prezentare pe care l-a cumpărat. Având în vedere aceste considerente, comisia a hotărât neacceptarea "Eximtur" SA Cluj-Napoca la negociere, returnarea scrisorii de garanţie bancară în original şi a plicului sigilat depus conţinând oferta tehnică şi financiară.

În temeiul prevederilor H.G. nr.443/2001 publicată în "Monitorul Oficial al României" din data de 14 mai 2001, comisia a solicitat ofertantului "Salina Invest" SA Tg.Mureş reconsiderarea ofertei financiare, în scopul respectării actualelor prevederi legale în vigoare. "Salina Invest" SA Tg.Mureş a dat curs acestei solicitări şi a prezentat, în plic sigilat, oferta sa finală şi fermă, definitivă şi irevocabilă.

Pentru a vă asigura pe deplin de buna noastră credinţă în perfectarea acestei privatizări, vă prezint, în rândurile ce urmează, câteva date semnificative din contract: a) valoarea totală a tranzacţiei se cifrează la aproximativ 6.900.000 de dolari, pachet constând în preţul convenit între părţi, calculat la cursul valutar comunicat de BNR valabil pentru data de 18 mai 2001; investiţiile angajate pe o perioadă de 2 ani, respectiv 75% din acestea se vor efectua în primul an, inclusiv cele pentru protecţia mediului, în valută, garantate de cumpărător conform legislaţiei de privatizare în vigoare, precum şi datoriile societăţii, conform documentelor constituite ca anexă la contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni; b) obligaţia cumpărătorului de a nu vinde şi a nu înstrăina activele aferente activităţii balneoclimaterice, respectiv Complex de tratament Sovata şi Complex de tratament Lacul Roşu, precum şi a celor cu activitate conexă activităţii de bază, respectiv centrala termică din zonă; c) obligaţia cumpărătorului de a nu interzice, în mod nejustificat, accesul în condiţii egale turiştilor din hotelurile "Aluniş", "Făget" şi "Brădet" către baza de tratament a Hotelului Sovata, prin pasarelele şi tunelurile de acces realizate în acest scop; d) obligaţia cumpărătorului de a-şi folosi poziţia de acţionar majoritar în societate pentru a nu aproba, în adunarea generală a acţionarilor, modificarea pe o perioadă de 5 ani a obiectului principal de activitate al societăţii prevăzut în statutul acesteia; e) obligaţia de a creşte cu cel puţin 20%, într-o perioadă de 5 ani, numărul de salariaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată existent la data semnării contractului de vânzare-cumpărare; f) obligaţia de a-şi folosi poziţia de acţionar majoritar pentru a nu hotărî, în mod voluntar, dizolvarea şi lichidarea societăţii; g) obligaţia de a-şi folosi poziţia de acţionar majoritar pentru respectarea prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat între sindicat şi patronat şi h) obligaţia de a realiza măsurile din programul de conformare la cerinţele de mediu emise de Inspectoratul de protecţie a mediului Tg.Mureş.

Pentru garantarea realizării obligaţiilor asumate de cumpărător prezentate mai sus, cât şi pentru celelalte obligaţii ale acestuia prevăzute în contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, au fost negociate clauze rezolutorii de desfiinţare a contractului, clauze speciale şi clauze penale de sancţionare a cumpărătorului.

Societatea comercială "Salina Invest" SA Tg.Mureş a prezentat, conform prevederilor legale în vigoare, următoarele documente de participare: scrisoarea de garanţie bancară emisă de Banca Română de Dezvoltare, Sucursala judeţului Harghita; certificat Registrul Comerţului şi certificat de înregistrare fiscală; act constitutiv şi acte adiţionale aferente; scrisoare de bonitate emisă de Banca Română de Dezvoltare, Sucursala judeţului Harghita; 2 certificate de atestare fiscală emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Administraţia Miercurea Ciuc şi Administraţia Tg.Mureş; angajamentul de confidenţialitate; procura specială de reprezentare în traducere legalizată notarial; declaraţia pe propria răspundere a administratorului Societăţii comerciale "Salina Invest"; ordin de plată nr.1 din 20 decembrie 2000, pentru contravaloare; dosar de prezentare-cumpărare.

Cumpărătorul a emis ordin de plată pentru suma reprezentând garanţia de participare, respectiv suma de 4.814.280.000 de lei confirmată de Direcţia buget-finanţe că a intrat în contul de garanţii al APAPS.

Principalii acţionari ai Societăţii comerciale "Salina Invest" SA Tg.Mureş, persoane juridice străine pentru care Comisia de negociere a solicitat şi a primit scrisori de bonitate sunt: "Corvinul Nemszet Coszi" din Ungaria, "Alphaterv 2000" din Ungaria, "Civishotels" Ungaria şi "Danubiussalota" Ungaria.

Apartenenţa unor acţionari la o anumită etnie, atâta vreme cât societatea comercială desemnată câştigătoare a negocierii a îndeplinit absolut toate condiţionările noastre, nu este de natură să constituie cauza unei privatizări nereuşite.

Considerând că cele menţionate în această adresă vor contribui la clarificarea situaţiei, ne exprimăm şi în continuare disponibilitatea pentru soluţionarea tuturor aspectelor care intră în sfera noastră de competenţ㠖 ministru Ovidiu Muşetescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă...

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi câteva mici observaţii referitoare la cele spuse de domnul secretar de stat, şi anume, în primul rând, nu ştiu cum se poate privatiza ceva care încă nu este liber de sarcini, deci acesta este primul aspect. Un al doilea aspect: dânşii spun că firma de la Cluj nu a răspuns cu nimic, dar faxul pe care l-au trimis Clujului are pe el şi se vede foarte clar că a plecat din Bucureşti la ora 11,06, cu obligaţia ca până la ora 14,00 să depună scrisoarea de garantare bancară. De la ce bancă s-ar fi putut face asta? Ceea ce cred că vă daţi seama că este o treabă cu totul şi cu totul imposibilă.

De asemenea, firma din Bucureşti care a pierdut, care nu s-a prezentat la licitaţie, declară că şi-a lăsat statutul în dosarul care s-a deschis în luna decembrie. În momentul când, cu 2 zile înainte, Curtea de apel din Tg.Mureş declarase câştig pentru locatori, întrebarea este pentru ce a trebuit să se deschidă aceste scrisori de licitare. Deci nu era logic acest lucru şi, undeva, bate spre o altă idee, din păcate. Pe de o parte, investitor strategic, cine este investitor strategic? Deci nu este un investitor strategic şi, automat, trebuia să fie o licitaţie de cel puţin două strigări. Pe de altă parte şi ultima, pentru prima oară, aflu că suma este de, nu ştiu, 6 milioane şi ceva de dolari, pentru că, până acum, s-a vehiculat o sumă numai de 1,2 milioane de dolari, adică exact 43,2 milioane de dolari. Am văzut şi caietul de sarcini, pe care îl am chiar sus, în biroul meu şi în care se poate vedea; de altfel, o vilă, de exemplu, cu 90 de locuri de cazare a fost vândută la preţul de 50 de milioane de lei, după ce locatorul, gestionarul vilei respective, în luna mai 1998, oferise 587 de milioane de lei pentru ca să o privatizeze şi atunci şi-a făcut acte personal pentru această vilă.

Deci daţi-mi voie să mă îndoiesc că unele aspecte prezentate aici şi, de fapt, acestea m-au determinat şi îmi cer scuze pentru că am această intervenţie, pentru că sunt, undeva, cu nişte semne de întrebare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban, care solicită precizări privind aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2001. Poftiţi.

Am o rugăminte, şi la cei care dezvoltă interpelările şi la cei care dau răspunsurile: haideţi să ne încadrăm în termenele regulamentare.

Domnul Ştefan Baban:

Da, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Am să citesc foarte repede. Am şi prezentat data trecută, dar e scurtă: datornicii la stat o duc bine în România! (Amuzament în Grupul PRM)

Staţi că... (Se duce în bancă)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aşa e când faci prea multe, mai încurci hârtiile!

Voci din sală:

Următorul!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, că următorul e tot dânsul, aşa că trebuie să îi dăm voie.

Domnul Ştefan Baban:

Interpelarea este adresată doamnei ministru Silvia Ciornei, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Ministerului Finanţelor, domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu.

că jumătate din firme nu vor mai plăti impozit pe profit, de la 1 septembrie 2001, e un lucru sigur. În ce ape se scaldă noul impozit de 1,5% din venituri, nu se ştie încă.

Apărută recent, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor introduce impozitul pe venit de la 1 septembrie a.c. Potrivit estimărilor, jumătate din cele 400.000 de societăţi comerciale considerate active se încadrează în categoria microîntreprinderilor, adică fac parte din rândul firmelor care au un capital integral privat, mai puţin de 9 angajaţi şi până la 100.000 Euro cifră de afaceri în anul precedent. Microîntreprinderile scapă de impunerea profitului, dar vor datora un impozit specific de 1,5% calculat la venitul realizat din orice sursă.

Noul sistem de impozitare pare mai rentabil, în special pentru societăţi cu profil de prestări servicii şi în general acele societăţi care au cheltuieli mai mici decât încasările, cu alte cuvinte care ies pe profit. Singura problemă pare a fi că nimeni nu îndrăzneşte să aplice acest impozit, deşi ordonanţa a intrat în vigoare. De ce? Un ordin al Ministerului de Finanţe va trebui să apară pentru a preciza cum se vor face înregistrările contabile. Pentru moment, se pot face supoziţii, dar procedura rămâne necunoscută.

Art.3 din ordonanţă arată: "Microîntreprinderile vor organiza şi vor conduce evidenţa financiar-contabilă în conformitate cu metodologia aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice". Sistemul pare avantajos, dar cum se aplică: în septembrie, se va merge pe cifra de afaceri, iar în lunile anterioare din acelaşi semestru, iulie – august, pe impozit pe profit. În aceste condiţii, decisive pentru avantajul comercianţilor vor fi şi instrucţiunile cu privire la aplicarea facilităţilor. În lipsa precizărilor instituţiei abilitate, toată lumea insistă să facă presupuneri. Calculul impozitului pare simplu, având în vedere că ordonanţa stabileşte clar că se va aplica 1,5% din veniturile obţinute de microîntreprinderi din orice sursă.

În ceea ce priveşte investiţiile de alt tip, apar unele întrebări. O altă întrebare apare în cazul firmelor care vor putea aplica mai multe reduceri. Ar trebui clarificată ordinea în care se acordă facilităţile, aşa cum precizează normele în cazul IMM-urilor. Schimbând ordinea, ar însemna că facilităţile se aplică cu o bază diferită. Una este să se scadă mai întâi valoarea investiţiei şi apoi să fie aplicată reducerea de 20% pentru noii angajaţi şi alta este să se aplice mai întâi reducerea pentru salariaţi şi apoi cea pentru investiţii. Chiar dacă o variantă pare mai logică decât alta, doar legiuitorul poate stabili care va fi ordinea corectă aplicată. Aceste aspecte reprezintă doar o parte a problemelor pe care le ridică aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2001.

Pentru a exista o deplină înţelegere, solicit ministerelor îndreptăţite să explice modul de rezolvare a acestor probleme, pentru ca această prevedere legală, prin aplicarea ei corectă şi exactă, să dea rezultatele dorite. Dacă nu, investitorii autohtoni vor mai înregistra încă o lovitură dată de propriul stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. A fost mai mult, dar aceasta e situaţia!

Doamna ministru Silvia Ciornei va răspunde.

Doamna Silvia Ciornei:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr.24 privind impunerea microîntreprinderilor a fost promovată de Guvern cu scopul de a susţine şi a încuraja înfiinţarea şi dezvoltarea microîntreprinderilor.

Prin această ordonanţă, se urmăreşte un sistem de impozitare care uşurează atât sarcina fiscală pentru această categorie de întreprinderi, cât şi o modalitate simplificată de calcul al impozitului datorat bugetului de stat pentru activitate economică desfăşurată.

Procentul de 1,5% care se aplică asupra veniturilor provenind din orice sursă a fost stabilit în urma analizei performanţelor economico-financiare ale societăţilor comerciale pe anul 2000 şi este rentabil atât pentru societăţile care au activitate de prestări servicii şi comerţ cât şi pentru cele din producţie.

Conform datelor din bilanţurile contabile depuse la 31 decembrie 2000, numărul de beneficiari se ridică la 240.000 de întreprinderi.

În baza prevederilor acestei ordonanţe, Ministerul Finanţelor Publice a pregătit un ordin care prevede o simplificare a planului de conturi şi a sistemului de raportare bilanţieră care va fi promulgat până la sfârşitul lunii septembrie. Având în vedere că declaraţia de impunere şi plata impozitului se face până la 25 octombrie, apreciem că Ordinul Ministerului Finanţelor va apare, totuşi, în timp util pentru ca societăţile să-şi poată întocmi evidenţele contabile. Acest ordin va include şi precizările privind ordinea în care se vor aplica facilităţile fiscale privind reducerea impozitului datorat pentru societăţile care fac investiţii din surse proprii şi pentru cele care creează noi locuri de muncă. În principiu, ordinea va fi aceeaşi ca cele precizate în Normele metodologice la Ordonanţa de urgenţă nr.297. Aplicarea uneia dintre facilităţi nu va exclude aplicarea celeilalte facilităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Prezentaţi cealaltă interpelare, da?

Domnul Ştefan Baban:

Am primit răspunsul scris de la doamna ministru, la cealaltă interpelare. Nu o mai prezint.

Am înţeles că cei din conducerea ministerului au probleme în afara Bucureştiului şi, atunci, mă mulţumesc cu ce s-a scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dar mai aveţi şi alta pentru Ministerul Finanţelor?

Domnul Ştefan Baban:

Este aceeaşi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E acelaşi lucru, deci. Bun, am înţeles.

Deci trecem la domnul Damian Brudaşca, care solicită precizări în legătură cu neconcordanţa dintre H.G. nr.801/2001 şi Ordonanţa Guvernului nr.60/2001.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Domnilor colegi,

Eu am primit un brouillon de răspuns de la doamna ministru Manolescu, la această interpelare.

Ca să nu vă mănânc timpul, dacă-mi permiteţi, voi face referire direct la acest răspuns, ca să economisim şi să aibă cât mai mulţi posibilitatea să vorbească.

Eu apreciez seriozitatea răspunsului ministerului, însă cu câteva chestiuni pe care trebuie să le subliniez. Este, în primul rând, vorba de formulări destul de evazive. Spre exemplu, la punctul 2, nu mă aştept, de la un ministru de talia domnului Tănăsescu, să-mi spună că "este de presupus că încheierea unui contract nu ar fi fost posibilă înainte de mijlocul lunii septembrie". Dumnealui operează cu legea şi trebuie să-mi spună clar: este sau nu este legal modul în care s-a făcut această chestiune. La punctul 3: "prevederile legislaţiei privind stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii trebuiau să fie aplicate". Deci eu, de la domnul ministru, mă aştept să-mi spună: nu au fost aplicate şi aplicăm prevederile, în consecinţă, prevederile legii. Tot ca o observaţie, la punctul 4: "în consecinţă, pare fără sens atribuirea contractului".

Acestea sunt formulări literare! Răspunsurile oficiale trebuie să aibă fermitate, claritate, să fie concise. Prin urmare, şi din acest punct de vedere, solicit să se refacă acest răspuns, în consonanţă cu atribuţiile pe care le prevede legea pentru asemenea răspunsuri.

La punctul 5: "selectarea şi modul de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor publică intră în responsabilitatea exclusivă a autorităţii contractante". În cazul de faţă, nu se poate nominaliza doar Ministerul Lucrărilor Publice, întrucât beneficiarii acestei sume au fost şi primăria din Câmpia Turzii, respectiv Consiliul judeţean Cluj.

Este, de asemenea, destul de vagă şi nu-mi dă foarte multe speranţe că se va şi materializa formularea "este necesară demararea unei acţiuni de control". Avându-se în vedere faptul că s-a operat cu bani publici, cu bani de la buget, nu cu bani din puşculiţa nimănui, este nevoie de rigoare şi de respectarea prevederilor legii în ceea ce priveşte modul de folosire a acestor bani pentru obiective social-economice sau de alt fel.

Eu mă bucur de faptul că asemenea bani au plecat în judeţul Cluj şi au fost folosiţi pentru a se cârpi câte ceva în comuna Ceanul Mare, care urma să primească mâine ca oaspete cancelarul german, dar, indiferent, chiar dacă este vorba de judeţul Cluj, acest lucru nu se poate face fără respectarea legii. Nu cerem decât organelor competente, iar Ministerul Finanţelor este un asemenea organ, să-şi facă datoria şi să aplice legea deasupra intereselor de partid.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă Ministerul de Finanţe are un punct de vedere asupra observaţiilor domnului deputat?

Domnul Maria Manolescu:

Vă mulţumesc.

Eu aş vrea să fac numai o scurtă completare, având în vedere, de fapt, menţiunea făcută în răspunsul pe care Ministerul Finanţelor l-a dat domnului deputat.

Având în vedere faptul că problemele care au fost puse în interpelare nu pot să fie prezentate prin acest răspuns, decât în corelare cu prevederile legii, în finalul răspunsului nostru, am făcut menţiunea că, pentru clarificarea aspectelor ridicate de dumneavoastră, este necesară demararea unei acţiuni de control, urmând ca rezultatele acesteia, cât şi măsurile luate să vă fie comunicate ulterior.

Iată de ce noi considerăm că, la această dată, Ministerul Finanţelor şi-a expus părerea vizavi de prevederile legii şi de afirmaţiile făcute de dumneavoastră în interpelare, urmând ca răspunsul final să fie dat după efectuarea controlului.

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Cine face controlul?!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

de fapt, trebuia să scrieţi acolo "vom demara o acţiune de control".

Doamna Maria Manolescu:

Exact aşa am făcut menţiunea că va fi demarată o acţiune de control şi, ulterior, vom transmite exact cele constatate, concluziile controlului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

O luăm aici ca pe un angajament.

Da, mulţumesc.

Mai aveţi o intervenţie, domnule Brudaşca?

Mai aveţi, da.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Doamnă ministru,

Este vorba de o interpelare adresată tot Ministerului Finanţelor în legătură cu unele chestiuni care sunt, în diverse acte normative, prezentate în varii forme. Această chestiune am semnalat-o Ministerului Finanţelor în speranţa că se va reuşi o comasare a diverselor acte normative care privesc aceleaşi domenii de activitate, pentru a se elimina din hăţişul legislativ în care sunt obligaţi să opereze diverşi agenţi economici.

Am înţeles de la doamna ministru că, pentru această chestiune, s-a formulat un răspuns scris mai amplu. Nu vă reţin, deocamdată, atenţia, pentru că s-ar putea ca nu pe toată lumea să intereseze aceste probleme, mie însă îmi sunt necesare aceste răspunsuri, întrucât diverşi agenţi economici de pe raza judeţului Cluj mi-au semnalat problemele pe care le-am cuprins în textul interpelării.

Mulţumesc ministerului şi sper să aibă această iniţiativă legislativă cât mai curând posibil, dovedind, şi în felul acesta, preocupare pentru a se elimina acele disfuncţionalităţi care există ca urmare a multitudinii de acte normative care adeseori se bat cap în cap sau, oricum, nu pică în concordanţă cu ceea ce se doreşte de la ele.

În consecinţă, mulţumesc pentru atenţie. Nu cer să se prezinte şi de la microfon acest răspuns, îl aştept pe cel scris.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, bine, mulţumesc. Domnul deputat George Moisescu, o interpelare privind aplicarea Hotărârii de Guvern nr.398/2001.

Domnul George Dumitru Moisescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu şi se referă la prevederile Hotărârii Guvernului nr.398/2001 privind unele măsuri de redresare financiară a agenţilor economici cu capital integral de stat din sistemul energetic, petrol, gaze şi minier prin care se prevede că se acordă agenţilor economici cu capital integral de stat din sistemul energetic; petrol, gaze şi minier, eşalonare la plată pe 5 ani, cu o perioadă de graţie de 6 luni, a obligaţiilor fiscale datorate şi neachitate la bugetul de stat, precum şi scutirea de la plată a majorărilor de întârziere, a penalităţilor aferente acestora, calculate până la data de 31.03.2001.

Vă interpelez, domnule ministru, dacă este legal ca în condiţiile prevederii Hotărârii Guvernului nr.398/2001, S.C.Electrica S.A. şi Distrigaz S.A. să calculeze şi să factureze penalităţi regiilor locale prestatoare de servicii de apă, canal, termoficare în condiţiile în care neplata în termen a facturilor se datorează neîncasării de la populaţie a serviciilor prestate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Acum răspunsul din partea ministerului. Doamna Maria Manolescu, secretar de stat.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc.

La interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, ministrul finanţelor publice răspunde următoarele: "Potrivit Hotărârii Guvernului nr.398/2001 privind unele măsuri de redresare financiară a agenţilor economici cu capital integral de stat din sistemul energetic, petrol, gaze şi minier, Societatea Electrica S.A. beneficia de eşalonarea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat în condiţiile suportării unor majorări de 0,1% pe zi aferente sumelor eşalonate. Sfera de aplicare a actului normativ menţionat este limitată la obligaţiile către bugetul de stat şi la majorările şi penalităţile aferente acestora.

Penalităţile pretinse de Societatea comercială Electrica au ca suport legal contractele economice de furnizare a energiei electrice încheiate între furnizori şi consumatori care au la bază contractele-cadru al căror conţinut este aprobat de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei prin Decizia nr.57/1999 şi care conţin prevederi imperative referitoare la calculul penalităţilor.

În domeniul gazelor naturale, Societatea naţională Transgaz Mediaş şi Societatea naţională Romgaz Mediaş, rezultată în urma fuziunii dintre Exprogaz Mediaş cu Depogaz Ploieşti beneficiază de prevederile Hotărârii Guvernului nr.398/2001, în timp ce Societatea Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord nu beneficiază de facilităţile acordate prin actul normativ mai sus menţionat, deoarece acestea sunt la zi cu plăţile către bugetul de stat.

Menţionăm că baza legală de calcul şi încasarea penalităţilor către regiile locale, prestatoare de servicii, indiferent dacă furnizorii sunt sau nu sunt beneficiari ai unor facilităţi acordate prin acte normative, o reprezintă contractul comercial de furnizare a gazelor naturale, încheiat între părţi, care stabileşte drepturile şi obligaţiile reciproce, printre care şi cuantumul penalităţilor în cazul neachitării facturilor.

Faptul că populaţia nu achită obligaţiile de plată către furnizorii de servicii nu constituie un temei legal ca aceştia să nu îşi onoreze obligaţiile contractuale.

Considerăm că, în prezent, contractele comerciale încheiate cu Societatea comercială Distrigaz respectă prevederile contractelor aprobate prin Decizia nr.1/2001 a Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

Precizăm, de asemenea, că Ministerul Finanţelor Publice nu are competenţa de a interveni în relaţiile contractuale între părţi, respectiv între Societatea comercială Electrica şi Societatea comercială Distrigaz în calitate de furnizor de energie electrică şi gaze şi consumatorii acestora şi că, de asemenea, autorităţile de reglementare mai sus menţionate se află în coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim.

Aveţi comentarii de făcut? Nu. Era o interpelare a domnului Brudaşcu, dar, din păcate, de la Ministerul Lucrărilor Publice nu a putut veni nimeni, aşa că amânăm această interpelare.

Domnul Ludovic Mardare a făcut o interpelare privind eficienţe ale normelor anexe la contractul dintre CNSAS şi Spitalul municipal Timişoara. Din partea Ministerului Sănătăţii nu a putut veni nimeni. Avem aici totuşi un răspuns scris. Deci, depinde de dumneavoastră dacă doriţi să dezvoltaţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am constatat că se doreşte ca răspunsul să fie dat de doamna ministru al Sănătăţii, aplicându-se întocmai regulamentul care spune la art.162 că interpelările se adresează numai Guvernului. Cum eu am solicitat ca răspunsul să-l primesc de la preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, domnul Eugeniu Ţurlea, vă rog să încadraţi conţinutul interpelării în categoria întrebărilor care pot fi adresate şi organelor administraţiei publice. Şi, ca urmare, v-aş ruga să-mi permiteţi să prezint această întrebare, astfel încât, săptămâna viitoare, să pot primi răspunsul de la domnul Ţurlea, pentru că eu n-am făcut nici o întrebare, nici o interpelare la adresa doamnei ministru Bartoş. Dacă îmi permiteţi.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, nu este regulamentar şi nu este şedinţă dedicată întrebărilor, însă, având în vedere că mai avem foarte puţine interpelări şi timp destul, adresaţi întrebarea, dar vă aduc aminte că întrebarea, mă rog, este extrem de succintă, cel mult un minut. De obicei se întreabă, este adevărat că?

Domnul Ludovic Mardari:

Sper să mă încadrez într-un minut, domnule preşedinte.

Obiectul întrebării este următorul, întrebarea fiind adresată domnului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Eugeniu Ţurlea.

În luna iulie, anul în curs, am fost solicitat de un grup de salariate din Ambulatoriul de balneo-fizioterapie al Spitalului municipal Timişoara pentru a mi se aduce la cunoştinţă o nedreptate pe care erau nevoite să o suporte din cauza proastei evaluări a muncii lor. Cu acea ocazie, am constatat o situaţie, de-a dreptul incredibilă, diferitele proceduri de tratament, ionizări, ultrascurte, împachetări cu parafină etc. erau evaluate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu 2000 de lei până la 6000 de lei fiecare şi, ca urmare, repartizarea banilor către acest ambulatoriu se făcea neacoperind nici măcar o treime din necesar.

În urma unor cercetări mai amănunţite, am aflat că normele care stau la baza repartizării banilor au fost modificate la data de 1 iulie 2000 în cazul ambulatorilor, dată de la care au început problemele pentru asigurarea salariilor şi pentru cheltuielile materiale necesare tratamentelor.

În prezent, salariatele ambulatoriului de balneo-fizioterapie au fost obligate să accepte să plece în concedii fără salariu până la modificarea normelor menţionate, deoarece conducerea spitalului municipal nu le mai poate asigura sumele de bani necesare. De asemenea, s-a introdus o taxă pentru pacienţi, reprezentând o cotă parte din valoarea tratamentelor, ceea ce consider eu că este ilegal. Nu pot să accept că, la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, sunt economişti atât de prost pregătiţi profesional, încât să considere că un procedeu de împachetare cu parafină din cap până în picioare a unui pacient poate fi realizat cu 6000 de lei, în care să intre atât salariul personalului, cât şi cheltuielile materiale. Înclin să cred că acele norme nerealiste au fost întocmite prost în mod deliberat pentru a crea sursele financiare necesare palatelor construite în ultima vreme şi pentru a susţine salariile mari ale personalului din Casele de Asigurări de Sănătate. Nu mai contează că cei care muncesc direct în domeniul sănătăţii au salarii de mizerie sau sunt ameninţaţi de şomaj.

O altă cauză ar putea fi şi diminuarea forţată, nejustificată în termeni economici reali a personalului din ambulatorii cu scopul de a realiza o privatizare mult mai atractivă pentru clientela care abia aşteaptă.

Solicit ca domnul preşedinte Eugeniu Ţurlea să răspundă atât oral, cât şi în scris, când va rezolva această problemă a normelor prost întocmite, anexe la contractul încheiat de Casa de Asigurări cu Spitatul municipal Timişoara. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Eu vă rog totuşi să preluaţi şi acest răspuns al Ministerului Sănătăţii.

Îl aveţi deja. Bine. Deci, probabil că nu v-a convins răspunsul. Domnul deputat Ioan Miclea solicită măsuri diplomatice în urma atitudinii suporterilor maghiari la meciul de fotbal România- Ungaria. Poftiţi să dezvoltaţi. Este domnul Miclea? Având în vedere că totuşi domnul secretar de stat Cristian Diaconescu s-a deplasat până la noi, este bine să dea răspunsul. O să-l citească domnul Miclea în stenogramă.

Domnul Cristian Diaconescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Referitor la meciul de fotbal România-Ungaria, desfăşurat pe Neptstadion din Budapesta la 5 septembrie 2001, precizăm că atât Direcţia consulară din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a României, cât şi Ambasada României la Budapesta au întreprins o serie de măsuri în vederea reducerii factorilor de risc care ar fi putut declanşa reacţii tensionate în grupurile de suporteri ai celor două echipe şi aş vrea să adaug, despre care aveam semnale că ar putea fi mai serioase decât cele din 1998.

Am stabilit în comun cu Ministerul de Interne din Bucureşti, măsuri menite să asigure deplasarea grupurilor de suporteri şi cooperarea cu forţele ungare de ordine. De asemenea, s-au întreprins intervenţii necesare pe lângă autorităţile ungare pentru solicitarea unor măsuri suplimentare de supraveghere şi pază. În acest context, partea ungară a dat dovadă de solicitudine, mobilizând forţe de ordine necesare şi luând măsuri adecvate pentru întărirea punctelor de control la intrările pe stadion.

Permiteţi-mi aici să adaug că au fost transmise semnale de către partea ungară chiar de la cel mai înalt nivel în legătură cu necesitatea ca autorităţile ungare să controleze cât mai bine situaţia.

Având în vedere că astfel de competiţii sportive înregistrează în general acest gen de disfuncţionalităţi, considerăm că manifestările din Neptstadion cu care, evident, nu suntem de acord şi care în mod evident nu fac cinste suporterilor ungari, au făcut obiectul dezbaterii şi preocupării în cadrul dialogului angajat atât la MAE cu Ambasada Ungariei, cât şi între reprezentanţii oficiali diplomatici de la Budapesta şi MAE ungar. În traducere, am chemat ambasada să discutăm; reprezentantul nostru a mers la MAE şi a discutat acest lucru, am primit exprimarea regretelor de către partea ungară şi disocierea de aceste evenimente pe care şi ei le consideră reprobabile. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Următoarea interpelare este formulată de domnişoara Lia Olguţa Vasilescu, referitor la datoria Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor către MAT Craiova. Poftiţi!

Domnişoara Lia-Olguţa Vasilescu:

Înaintea vacanţei parlamentare, l-am interpelat pe ministrul agriculturii referitor la datoria pe care ministerul o avea şi la acea dată faţă de S.C.Mat S.A.Craiova. Întrucât nu s-a virat nici până acum cota de 55% din valoarea tractoarelor şi maşinilor agricole livrate în baza Ordinului ministrului agriculturii nr.97/2001, mă văd nevoită să readuc în discuţie această problemă, cu atât mai mult cu cât întreprinderea Mat este la un pas de faliment din cauza faptului că ministerul nu şi-a respectat obligaţiile financiare.

Din luna august se înregistrează întârzieri la plata salariilor muncitorilor, iar sindicatul ameninţă cu greva în cazul în care nu vor fi virate măcar 11 miliarde de lei, adică a cincea parte din debit, astfel încât să-şi poată continua activitatea. Nu înţeleg de ce pentru Întreprinderea braşoveană Tractorul s-au găsit întotdeauna resursele necesare, iar pentru Mat nu există niciodată. Să fie cumva din cauza faptului că sindicatul din Braşov numără mai mulţi membri şi este mereu gata de grevă?!

Vă reamintesc că S.C.Mat S.A. a încheiat contracte cu persoane fizice sau diverse firme pentru producerea de utilaje agricole, a primit avans, iar acum, din cauza lipsei fondurilor, nu poate livra produsele la termen, lucru pentru care este vinovat Ministerul Agriculturii, dar Mat S.A. plăteşte daune. Vă solicit în răspuns o dată certă la care Ministerul Agriculturii va vira cota de 55% din valoarea tractoarelor şi maşinilor agricole livrate în baza Ordinului ministrului nr.97/2001. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Sin, secretar de stat, va răspunde.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Domnişoara deputat Lia Olguţa Vasilescu pune o întrebare, pe deplin justificată, privind achitarea unor sume către Societatea comercială Mat Craiova. În continuare, voi citi răspunsul formulat în cadrul ministerului la această întrebare, şi anume că în urma abrogării Ordonanţei de Guvern nr.36/1999 şi a Ordinului ministrului agriculturii nr.125/2000, conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a iniţiat şi emis Ordinul ministrului nr.97, prin care este prevăzută o alocaţie de 55% din preţul de achiziţie, plus TVA, al utilajelor cumpărate de producătorii agricoli. În baza acestui ordin, Societatea comercială Mat Craiova a contractat marfă în valoare de 165 de miliarde lei, pentru care a primit în contul celor 45% din valoarea dată de utilizator, 73 miliarde lei. Din valoarea alocaţiei de 55% pe care trebuie să o achite Ministerul Agriculturii, reprezentând 52 de miliarde lei, a încasat până la această dată suma de aproape 7 miliarde lei. Urmează ca, în conformitate cu programul de eşalonare a datoriei, program convenit de conducerea ministerului şi conducerea Asociaţiei constructorilor de tractoare şi maşini agricole ca, până la data de 15 octombrie, să se achite încă 27 de miliarde lei.

Pe măsură ce se vor încasa sumele pe care Agenţia Domeniilor Statului urmează să le primească drept redevenţă pentru terenul concesionat, precum şi din privatizarea societăţilor comerciale, foste IAS, se va acoperi integral datoria pe care ministerul nostru o are către toţi furnizorii de utilaje.

Cred că nu s-a făcut o distincţie între Uzina Tractorul şi Uzina de la Craiova, la Tractorul fiind sumele mai mari, de aceea şi sumele repartizate sunt mai ridicate la Tractorul Braşov.

Noi sperăm ca datoriile pe care le avem către Societatea comercială Mat Craiova, ca, în cursul lunii noiembrie, să fie achitate. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Aveţi nişte comentarii de făcut? Poftiţi.

Domnişoara Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Îmi amintesc că premierul Adrian Năstase a spus la învestire că va obliga toţi miniştrii să vină să dea răspuns la interpelări. Eu nu aş vrea ca domnul secretar de stat să se supere pe mine acum şi nici nu vreau să-i pun la îndoială capacitatea dânsului de a gestiona problemele, dar totuşi dacă fac a doua interpelare pe această temă, consideram că trebuia să vină aici domnul ministru al agriculturii să-mi răspundă, cu atât mai mult cu cât situaţia este gravă la Mat. Dacă nu ar fi fost, nici nu aş fi făcut această a doua interpelare.

Aş dori, de asemenea, să vă spun că iniţiativa ministerului, acest Ordin 97/2001, este lăudabilă, însă nu are acoperire, adică resurse financiare şi ceea ce este şi mai grav, nu are perspectivă, pentru că ritmul privatizărilor adesea nu poate susţine activitatea societăţilor producătoare de utilaje agricole. În concluzie, falimentul este asigurat şi asistat.

De asemenea, nu mi-aţi răspuns la o întrebare care credeam că va veni din răspunsul dumneavoastră; angajamentul de achitare a 255 de miliarde, începând cu data de 1 octombrie 2001, cum va fi repartizat între societăţile industriale? Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, dacă puteţi să daţi totuşi un răspuns.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Întrebarea care a fost pusă acum în legătură cu repartizarea şi probabil şi celelalte aspecte pe care le-a prezentat aici domnişoara deputat Vasilescu, cel puţin, noi nu le-am avut la îndemână pentru a putea da toate detaliile şi mă refer acum la această repartizare a sumelor. Repartizarea sumelor se va face proporţional cu ceea ce trebuie să primească fiecare societate comercială constructoare de utilaje agricole, pentru care ministerul este dator.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Nu, probabil că şi problema finanţării este o problemă delicată pentru colegi. Nici Tractorul, la care s-a făcut referire aici, nu primeşte aproape nimic din ce s-a promis.

Domnul Gheorghe Sin:

Aş vrea, de asemenea, să informez pe domnişoara deputat Vasilescu că, în momentul de faţă, este în lucru un act normativ prin care vom avea şi solicităm o sursă bugetară pentru achitarea în cel mai scurt timp a acestor datorii. Să căutăm o altă sursă, pentru că, într-adevăr, uzinele constructoare au dreptate în a solicita cât mai rapid aceste restanţe din partea Ministerului Agriculturii.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim. Cu aceasta, încheiem şedinţa de astăzi, ne vedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.00.